Attila Korodi: Reexaminarea Codului silvic ar trebui respinsă. Să rămână varianta iniţială, a Senatului

Attila Korodi a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că noul Cod silvic are o coerenţă "foarte clară” care vizează aspecte legate de paza pădurilor, de exportul de buşteni sau privind monopolurile.

"Codul silvic are o coerenţă foarte clară care vizează trei aspecte foarte importante pentru UDMR. Este vorba de paza pădurilor, în condiţiile în care nu se află sub pază o jumătate de milion de hectare de pădure, apoi vorbim de exportul exagerat de buştean în China şi Orientul Mijlociu, al treilea element fiind monopolurile, unde noi susţinem limita de 30% pentru un grup economic. Din punctul nostru de vedere, reexaminarea Codului silvic, cerută de preşedintele Klaus Iohannis, trebuie respinsă, şi să rămână varianta iniţială, a Senatului”, a spus Korodi.

Întrebat de ce crede că şeful statului a cerut reexaminarea Codului silvic, fostul ministru al Mediului a spus că nu ştie, în condiţiile în care nu au fost comunicări publice cu detalii pe această temă.

"PNL a comunicat şi eu cred că PNL greşeşte, lucrează pe alte principii din punct de vedere al managementului silvic, dar nu comentez mai mult despre decizia preşedintelui Iohannis pentru că, în afara comunicării respective, nu a mai fost vreo comunicare publică”, a subliniat Attila Korodi.

Întrebat, de asemenea, cum ar putea ieşi Codul silvic în cazul unei reexaminări, fostul ministru al Mediului a afirmat că dacă limita de 30% nu va fi votată, "va fi o variantă foarte proastă pentru că am omorât şi ultimele redute care mai există la nivel local de capacităţi de prelucrare a lemnului”.

"Asta înseamnă că toată afacerea va fi concentrată pe monopoluri şi industria locală va dispărea, în special în zona montană, unde este monoindustrie”, a adăugat Korodi.

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului 2014 de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, intră marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

Propunerea legislativă semnată de cei 125 de deputaţi şi senatori PSD a fost înregistrat la Senat în 3 iulie 2014, la câteva zile după ce proiectul de lege al Guvernului Ponta, iniţiat de fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga (PNL) a fost respins (în 24 iunie 2014).

O altă iniţiativă pentru modificarea Codului silvic, semnată de 30 de deputaţi PSD, era la momentul respectiv în dezbatere la Camera Deputaţilor, după ce a fost respinsă de Senat. Aceasta prevedea posibilitatea ca pădurile proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice să fie "transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement". Iniţiativa a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 6 mai anul acesta.

Propunerea celor 125 de parlamentarilor PSD a atras, la rândul ei, unele critici la vremea respectivă.

"Nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier, ca de exemplu: excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, din fondul forestier; permiterea construcţiilor la 50 metri faţă de liziera pădurii; reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de 2 milioane hectare până în 2035, la o suprafaţă de 1 milion hectare până în 2030", spuneau reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), după ce iniţiativa a fost adoptată de Senat în 17 septembrie.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri de la vremea aceea, Doina Pană (PSD), arăta, în schimb, că proiectul noului Cod silvic este unul foarte benefic, iar reprezentanţii AmCham "probabil că au citit nişte declaraţii ale unor personaje din spaţiul public, care nu sunt reale".

În 25 februarie, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, pe fondul criticilor parlamentarilor PNL.

Proiectul prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe afirma că sunt aspecte contradictorii în conţinutul legii, care vor crea probleme de aplicare.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, în 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

În replică, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu (PLR), a lansat, pe 25 martie, un apel public către parlamentari să reexamineze de urgenţă proiectul Codului silvic.

"Noul Cod Silvic vine cu o serie de articole importante care au rolul să pună capăt monopolurilor mari în domeniul prelucrării lemnului şi să determine intrarea în normalitate a suprafeţelor de păduri deţinute de micii proprietari din ţară", afirma ministrul.

De asemenea, referindu-se la decizia preşedintelui Klaus Iohannis de nepromulgare a Codului silvic şi de solicitare a reexaminării acestuia de către Parlament, ministrul considera că aceasta "nu face altceva decât să întârzie nejustificat punerea în aplicare a unei legislaţii corecte şi moderne, menită să apere micii proprietari de pădure, să combată tăierile ilegale şi să stimuleze extinderea fondului forestier naţional, în special în regiunile cu deficit mare de pădure".

Totodată, Consiliul Concurenţei fusese sesizat în legătură cu o posibilă poziţie de monopol pe achiziţiile de masă lemnoasă a firmei Holzindustrie Schweighofer, plângerea fiind înaintată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, Cătălin Baciu.

Sâmbătă, au avut loc proteste la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară faţă de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul silvic.

Iohannis a anunţat, în aceeaşi zi, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestul împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim.

Senatul a respins, în 27 aprilie, modificările solicitate de preşedintele Klaus Iohannis prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

Proiectul a ajuns din nou pe masa deputaţilor şi va fi dezbătut marţi de comisiile juridică, de mediu şi de agricultură.