Au început negocierile pentru preşedinţia Comisiei Europene, o confruntare complicată pe două fronturi

Partidul Popular European (PPE), care a ieşit pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, deşi cu un număr mult diminuat de reprezentanţi, insistă că victoria îi dă dreptul la preşedinţia Comisiei Europene, însă socialiştii, liberalii şi verzii, care în total îi depăşesc numeric pe populari, susţin că rezultatul votului reprezintă un mandat clar de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituţiilor UE.

Pe lângă lupta internă din Parlamentul European, liderii legislativului UE se confruntă şi cu opoziţia unora dintre liderii din Consiliul European faţă de sistemul de tip "primul candidat" (Spitzenkandidat) pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene.

Unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai acestui sistem este Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, care a declarat la summitul UE de la Sibiu că desemnarea de către formaţiunile paneuropene a câte unui candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene "nu este abordarea corectă".

Liderii UE şi oficialii europeni au iniţiat deja primele mişcări în competiţia pentru conducerea instituţiilor comunitare, în condiţiile în care rezultatele europarlamentarelor sugerează că va fi dificil de găsit un echilibru al puterii în interiorul unui legislativ european puternic fragmentat.

Macron, care alături de liberali, a format o nouă forţă de centru care se clasează pe poziţia a treia în Parlamentul European, cu 109 locuri, s-a întâlnit luni seară cu premierul spaniol Pedro Sánchez, cel mai proeminent lider socialist european, cu intenţia vădită de a discuta despre o potenţială alianţă progresistă care ar putea să-l oprească pe candidatul PPE pentru preşedinţia Comisiei Europene, Manfred Weber.

Dara Murphy, coordonatorul de campaniei al PPE, a afirmat la un eveniment postelectoral că prezenţa masivă la vot a cetăţenilor la alegerile europarlamentare în multe ţări înseamnă că liderii UE au acum şi mai mult obligaţia să respecte sistemul de tip "primul candidat".

"Cred că oamenii au considerat aceste alegeri europene ca fiind mult importante pentru ei în privinţa chestiunilor semnificative", a declarat coordonatorul de campaniei al PPE.

Dara Murphy a subliniat că acest sistem "oferă o legitimitate solidă următorului preşedinte al Comisiei Europene, pentru că poate spune că a primit un mandat".

Având în vedere sprijinul pentru sistemul tip "primul candidat" în cadrul Parlamentului European, cea mai bună şansă a lui Macron de a opri ascensiunea lui Weber este în Consiliul European, unde liberalii şi socialiştii deţin în total 15 din 28 de locuri.

Intenţia lui Macron de a forma o coaliţie anti-Weber pare să fie confirmată de faptul că liderul francez se întâlneşte marţi cu mai mulţi premieri socialişti şi liberali - António Costa (Portugalia), Pedro Sánchez (Spania), Mark Rutte (Olanda), Charles Michel (Belgia).

În acelaşi timp, liderii Partidului Popular European, inclusiv cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele României, Klaus Iohannis, participă marţi la o reuniune a formaţiunii paneuropene, ocazie cu care este de aşteptat ca liderii PPE să lanseze un mesaj de susţinere pentru Weber.

Tot marţi, liderii ţărilor UE urmează să participe la un summit al Consiliului European, convocat de Donald Tusk, care şi-a manifestat speranţa că până la finalul lunii iunie se va ajunge o decizie privind conducerea instituţiilor europene.