Augustin Lazăr în faţa unor acuzaţii fără precedent, cu două zile înainte de interviul pentru al doilea mandat: „Cred că le-a respins tuturor libertatea!”/ Iohannis, acuzat de înţelegeri secrete cu procurorul general

Două zile până la întâlnirea dintre Augustin Lazăr şi Tudorel Toader

Primii care s-au sesizat după ce actualul procuror al României a fost acuzat că ar fi refuzat eliberarea condiţionată a disidentului Iulius Filip au fost inspectorii de la Inspecţia Judiciară. Verificările sunt în curs la instituţia condusă de Lucian Netejoru.

O anchetă a început din nou şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii,  care a decis reverificarea trecutului lui Lazăr, după ce în spaţiul public au apărut informaţiile referitoare la perioada când acesta a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare. Verificările sunt şi la această instituţie în curs.

Miercuri, în cadrul interviului pe care Augustin Lazăr este aşteptat să-l susţină la Ministerul Justiţiei în faţa lui Tudorel Toader pentru un nou mandat în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, actualul procuror general ar putea răspunde, cu subiect şi predicat, tuturor acuzaţiilor care i s-au adus în ultimele zile. Asta dacă Toader îl va întreba cum anume s-a decis şi cine a contribuit la ţinerea în puşcărie a disidentului anticomunist Iulius Filip.

Refuzul revocării lui Lazăr a influenţat consultările de la Palatul Cotroceni

La scurt timp după apariţia în spaţiul public a cazului disidentului anticomunist Iulius Filip, mai mulţi politicieni din arcul puterii i-au cerut preşedintelui să-l revoce pe Augustin Lazăr de la şefia Parchetului General, măsură care ar fi putut fi luată încă de anul trecut, în baza raportului de revocare propus de ministrul Tudorel Toader şi transmis către Cotroceni.

În lumina noului scandal legat de numele procurorului general, mai mulţi politicieni au cerut ca acesta să fie demis, iar pentru că din partea preşedintelui nu a venit nicio reacţie, liderul ALDE Călin Popescu Tăruiceanu a anunţat că va refuza consultările programate joi, la Palatul Cotroceni, pe tema Justiţiei.

„Domnul Lazăr putea fi iertat pentru mizeriile făcute deţinuţilor de la Aiud. Dar cum să-i ierţi semeţia de a se considera azi, în noua societate necomunistă, cel mai potrivit să aplice legea? Putem face abstracţie de etică, de moralitatea unui magistrat, atât timp cât există un întreg cod etic de ei înşişi făcut pentru asta? Poate dovedi domnul Lazăr că a făcut cel mai mărunt gest de uşurare a vieţii deţinuţilor politici de la Aiud, că a executat ordinele ”agale şi în silă”, cum spune Steinhardt? Eu cred că dimpotrivă, tocmai excesul de zel i-a garantat ulterior o carieră atât de înfloritoare, pe stil vechi sau nou. Dacă dl. Lazăr ar fi recomandat eliberarea vreunora dintre cei 50-60 de subiecţi ai dosarelor de care s-a ocupat, să fiţi siguri că nu ar fi ezitat să pomenească asta. Mi-e teamă că le-a respins tuturor, însă, libertatea”, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, liderul ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că i se pare complet deplasat să meargă să discute despre Justiţie când unul dintre diriguitorii ei se dovedeşte un „zelos fost procuror comunist care nu a ezitat să-şi clădească cariera pe lacrimile şi suferinţele deţinutilor politici”.

„Retineţi, eu nu am cerut pedepsirea domnului Lazăr pentru ce le-a făcut deţinuţilor politici de la la Aiud, deşi cred că sunt vreo câteva fapte penale în cele săvârşite de dânsul, ci doar o ieşire din cadrul public”, a completat, pentru MEDIAFAX, preşedintele ALDE.

Eurodeputatul Renate Weber (ALDE) i-a cerut şi ea lui Augustin Lazăr să îşi retragă candidatura depusă pentru un nou mandat de procuror general, acuzându-l că a fost „complicele sistemului opresiv” de dinainte de 1989.

Şi deputatul PMP Robert Turcescu a anunţat că bunicul său a fost închis timp de 10 ani la închisoarea Aiud, în anii 1950, catalogându-i drept nemernici pe acei “procurori sau judecători din anii dictaturii, care au contribuit la uciderea unor oameni sau a unor destine”.

Asociaţia 15 Noiembrie 1987 cere Societăţii Timişoara retragerea premiului acordat lui Augustin Lazăr, dar este refuzată

În această chestiune s-au exprimat vehement şi cei de la Asociaţia 15 Noiembrie 1987, respectiv preşedintele asociaţiei, Marius Boeriu, vicepreşedintele Dănuţ Iacob, precum şi Lucia Hossu Longin, autoarea serialului „Memorialul Durerii”.  Într-o scrisoare deschisă adresată „Societăţii Timişoara”, ei au cerut retragerea premiului „Speranţa” acordat procurorului general Augustin Lazăr cu o zi înainte ca acuzaţiile la adresa acestuia să fie făcute publice. Cei trei îl cataloghează pe procurorul general drept un „un procuror de tip comunist, implicat în acţiuni represive", care a respins de două ori cererile de eiberare condiţionată a disidentului român Iulius Filip.  Reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 etichetează acţiunea de la Aiud a lui Lazăr drept „neîndoielnic, în mod direct şi nemijlocit” una de poliţie politică, incompatibilă cu principiile "Societăţii Timişoara". Ei amintesc de personalităţile marcante care au primit acest premiu de-a lungul anilor, de la Regele Mihai la Corneliu Coposu, şi cer retragerea imediată a distincţiei.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Marius Boeriu, l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr de minciună, spunând că acesta nu avea cum să nu-l cunoască pe disidentul anticomunist Iulius Filip, pentru că cei care se revoltau împotriva regimului “puteau fi număraţi pe o mână”.

„Domnul Augustin Lazăr declară că nu-l cunoaşte pe domnul Iulius Filip. Credeţi-mă că nu avea cum, mai ales în funcţia dânsului, nu avea cum să nu-l cunoască, să nu uităm că totuşi Iulius Filip a primit medalie de la preşedintele polonez, nu avea cum să nu-l cunoască. În perioada când era arestat, deţinuţii politici se puteau număra pe degete, deci nu erau puşcăriaşi de drept comun. Cei care se revoltau împotriva comunisului, credeţi-mă că nu au fost aşa mulţi. Deci, în perioada aceea era Iulius Filip, era Radu Filipescu, deci chiar pe o mână puteam să-i numărăm pe cei care au fost. Acolo nu pot să comentez că are vreo vină Augustin Lazăr, că Securitatea stabilea, nu-i acord nicio vină, dar putea să spună adevărul: «da, ştiam cine este, dar dicta Securitatea» şi era foarte uşor, foarte simplu”, a detaliat Marius Boeriu.

Totodată, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 a adăugat că nu crede că Societatea Timişoara îi va retrage premiul „Speranţa”, acordat lui Augustin Lază şi astfel îşi va pierde din „credibilitate”.

Lucru care s-a şi întâmplat.

Vicepreşedintele Societăţii Timişoara, Brânduşa Armanca, a anunţat, în aceeaşi, zi că instituţia pe care o reprezintă nu are de gând să-i retragă distincţia lui Augustin Lazăr pe motiv că ei au premiat atitudinea procurorului general în apărarea justiţiei.

„Sunt convinsă că orice discuţie despre retragerea premiului este inutilă pentru că noi am premiat un om pentru atitudinea lui corectă şi fermă în apărarea justiţiei. Acesta a fost criteriul cel mai important, el este îndeplinit şi în ziua de astăzi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Brânduşa Armanca.

În plus, vicepreşedintele Societăţii Timişoara a precizat că nu participă la campanii împotriva unor persoane sau şefi de instituţii.

„Nu participăm la campaniile Antenei 3 şi ale lui Dan Voiculescu împotriva unor persoane sau şefi de instituţii. Eu consider că este o campanie murdară de tip securistic, practicată în trecut de Dan Voiculescu în calitatea sa de om al Securităţii, care a fost transferată, iată, ca metodă în televiziunile sale. Nu vom participa, asta sunt sigură, la campaniile lui Voiculescu”, a conchis Brânduşa Armanca.

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii" îl acuză pe Klaus Iohannis de înţelgeri secrete cu Augustin Lazăr

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii" Lucia Hossu Longin l-a acuzat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, pe preşedintele Klaus Iohannis, care a refuzat până acum să-l revoce pe procurorul general aşa cum a cerut ministrul Justiţiei, de înţelegeri secrete cu Augustin Lazăr. Lucia Hossu Longin spune că procurorul general l-a scăpat pe şeful statului de dosarele din instanţă, iar acum acesta se vede nevoit să-l menţină în funcţie.

“Ceea ce face astăzi, tăcerea asta prelungită şi inexplicabilă nu-l onorează ca preşedinte. Nu înţeleg de ce, sunt documente, nu vorbim (...) ci documentele vorbesc. Ce altfel de probe mai sunt necesare? Documentele vorbesc, iar el le-a recunoscut, domnul procuror a recunoscut că a condus comisia aceea, că nu a dat liberare la termen, era un lucru foarte grav, să nu eliberezi un om când avea dreptul la liberare. Pentru că argumente nu avea, în puşcărie toţi trebuiau să se conformeze. Deci, nu putea să facă protest, nu putea să trimită Europei Libere, nu putea să trimită Solidarităţii, deci toţi se conformau. Sigur că Iulius Filip era mai vocal, vorbea cu colegii lui, dar pentru asta nu putea să nu-i admită liberarea”, a afirmat, pentru MEDIAFAX, Lucia Hossu Longin.

Realizatoarea tv a spus că i-a cerut personal preşedintelui Klaus Iohannis să ia o decizie în ceea ce-l priveşte pe Augustin Lazăr, motivând că în nicio ţară est europeană astfel de descoperiri nu au rămas fără ecou.

„Domnul Iohannis tace pentru că are înţelegeri secrete cu domnul procuror. Ştiţi foarte bine ce s-a dezvăluit, el i-a acoperit dosarele, se simte obligat de o moralitate pe care numai dânsul o poate înţelege şi explica. Moralitatea nu este în funcţie de interesele sale personale şi aici este în joc situaţia unui om aflat într-o poziţie cheie în societatea românească. În orice ţară din estul european, că s-au mai făcut asemenea descoperiri, oameni aflaţi pe funcţii cheie au fost devoalaţi cu un trecut întunecat, cu un trecut marcat de astfel de fapte deplorabile u fost imediat înlăturaţi, au fost destituiţi. Nu se admite să stăm atât să discutăm, să rostim aceleaşi probe. Câtă reflexie îi trebuie preşedintelui nostru? Eu personal l-am rugat şi îl rog să decidă cât mai repede, spre binele domniei sale”, a completat Lucia Hossu Longin.

Istoria disidentului anticomunist Iulius Filip

Iulius Filip s-a născut la 23 aprilie 1947 într-o familie de muncitori din comuna Teremia Marea, judeţul Timiş. La absolvirea şcolii militare în 1971, a primit gradul de maistru militar clasa a IV-a, fiind angajat la R. 7 A Floreşti Cluj, unde avea să lucreze în 1981.

Problemele sale au început în 1980 când o notă informativă menţiona că Iulius Filip făcea „unele comentarii negative la adresa conducerii de partid şi de stat”. Prima sa manifestare publică împotriva regimului comunist a fost în 26 ianuarie 1981, chiar de ziua lui Nicolae Ceauşescu, când a trimis prin poştă o „scrisoare anonimă cu conţinut necorespunzător. După circa o săptămână, la 6 februarie 1981, maistrul militar a fost identificat ca autorul scrisorii, în cadrul operaţiunii numită “Poetul”.

Iulius Filip avea să fie exclus din partid, iar la 15 martie 1981 a fost trecut în rezervă. După două luni, a solicitat emigrarea în America, prezentându-se în acest sens la ambasada americană din Bucureşti. Totodată, printr-o altă scrisoare adresată lui Lech Walesa, liderul Solidarităţii, s-a „solidarizat” cu dizidenţii polonezi, cerând să fie acceptat ca membru al acestei organizaţii.

Filip a fost arestat la 14 decembrie 1981 şi condamnat apoi la 8 ani închisoare pentru „propagandă împotriva orânduirii socialiste”, pedeapsă redusă apoi la 5 ani şi 4 luni de închisoare, pe care a executat-o în închisorile din Cluj, Bucureşti, Jilava şi Aiud.

Din dosarul său de penitenciar reiese că „în timpul executării pedepsei” ar fi „avut o comportare necorespunzătoare”. Pedepsit de mai multe ori, a petrecut primele 12 luni de detenţie în regim restrictiv.

Augustin Lazăr, la acea vreme procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare. Potrivit datelor prezentate de Antena 3, Lazăr ar fi refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip, deşi acesta îndeplinea fracţia din pedeapsă.

Din închisoare, Iulius Filip i-a scris procurorului Augustin Lazăr în anul 1986, pe vremea când procurorul era preşedintele comisiei de eliberări de la Aiud:

„Te întreb frate române chiar dacă faci parte din aparatul de represiune – Nu auzi durerea şi oftatul neamului românesc? Nu vezi cum această Ţară bogată şi frumoasă cu un popor harnic a ajuns săracă? La nivelul la care te găseşti care crezi că sînt cauzele? De ce crezi că mă găsesc în închisoare? După părerea mea cele două închisori Aiud şi Gherla sînt ruşinea Ardealului, României, Europei că să nu spun lumii? Te-ai întrebat vreodată cîţi fraţi români au trecut pe aici? Te-ai întrebat vreodată de ce Istoria şi timpul prezent n-au transformat aceste închisori în muzeu? (sau altă destinaţie)”, se arată în scrisoarea publicată de Centrul de Consultanţă Istorică.

Procurorul general Augustin Lazăr a catalogat drept grosolănii declaraţiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar. Lazăr nu exclude totuşi ca printre dosare să se fi aflat şi cel al disidentului Filip, dar susţine că totul era calculat matematic.

Augustin Lazăr a fost numit procuror general în data de 28 aprilie 2016 de către preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună.