„Am citit minuta hotărârii dată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti, care spune că se anulează decizia Curţii Constituţionale numărul 32 din 6 decembrie 2024, atunci când s-a anulat turul 1 al alegerilor. Asta înseamnă că cineva ar trebui să se trezească şi să atace cu recurs această hotărâre, această sentinţă, în termenul de recurs scris în minuta dată de judecători, de 5 zile. Dacă în astea cinci zile nu atacă nimeni această hotărâre, aia intră în puterea lucrurilui judecat”, spune Augustin Zegrean, pentru MEDIAFAX.
Decizia Curţii de Apel Ploieşti poate fi atacată de cei care au participat la proces, respectic, potrivit minutei, rezultă că a fost cel care a contestat şi a cerut anularea, un domn Popescu Gheorghiţă şi Curtea Constituţională.
„Nu ştiu dacă Parchetul a participat sau nu la proces. Altfel (dacă nu a participat – n.r.) nu are calitatea să o facă. Ei pot să participe la multe procese, mai ales la contencios. Pot să participe la care vor ei. Dar din ce a scris acesta, nu rezultă că şi parchetul a fost prezent. Sigur, ce se publică e una, ce au acolo e altceva”, spune Zegrean.
„Ei pot să suspende executarea hotărârii până când se judecă recursul şi atunci lucrurile merg în continuare până când va veni acea hotărâre de la Înalta Curte. Dacă Inalta Curte va respinge recursul, s-a terminat cu alegerile. Dacă Înalta Curte va admite recursul, anulează hotărârea de la Ploieşti, alegerile merg mai departe.În 5 zile trebuie făcut recursul. Când o judecă, asta e problema lor” precizează Zegrean.
Totuşi, în România sunt alegeri peste 10 zile.
Zegrean spune însă, că temenele sunt cele care se dau în instanţele din România.
„Dacă recursul se duce la Inalta Curte, decizia asta se suspendă şi trebuie să se facă alegerile. Dar dacă după alegeri Înalta Curte respinge recursul, le-am făcut degeaba. Deci, ne duce într-o stare de nisipuri mişcătoare, toată povestea asta”, precizează Augustin Zegrean.
„Nici o instanţă din lume nu poate. Pentru că, după Constituţie, deciziile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării. Şi nu există niciun text în lege sau în Constituţie care să permite cuiva să le atace. Mai mult că Curtea Constituţională nu face parte din sistemul instanţelor judecătoreşti. Ea nu poate fi cenzurată de instanţele judecătoreşti, nici din România, nici din Europa, nici din alte parte. Şi aşa e în toată lumea unde există Curţi constituţionale. Curtea poate să cenzureze instanţele altor curţi, de exemplu, dar invers nu se poate. Asta nu contează. Dacă hotărârea aia rămâne valabilă, ea se aplică. Chiar dacă asta nu va avea puterea să o facă”, a răspuns Zegrean.
Practic, ceea ce spune Zegrean este că dacă decizia Curţii de Apel Ploieşti este contestată, ea se suspendă până când ÎCCJ judecă şi atunci alegerile care merg mai departe. Dar există varianta în care ÎCCJ dă dreptate Curţii de Apel Ploieşti şi, astfel, ne întoarcem chiar şi peste un an la momentul „turul 2 înapoi”.