Aurescu: Cazul aderării la Schengen, un simptom al unor tendinţe mai largi în UE

Aurescu a atras atenţia, într-o serie de declaraţii la finalul unei întrevederi cu Alfredo Mantica, omologul său italian, că, dacă în cazul României nu vor fi strict respectate doar regulile deja stabilite de statele membre, impresia pe care o va da UE va fi aceea a unei "entităţi în care nu contează cât de mult faci pentru a îndeplini la perfecţiune standardele stabilite, ci a unei entităţi în care arbitrariul poate să se manifeste oricând la nivel de decizie politică".

"Credem că şi în cazul procesului de aderare a României la Spaţiul Schengen trebuie să fie avute în vedere exclusiv regulile care au fost trasate, convenite, stabilite, agreate de toate statele europene. În caz contrar, impresia pe care o va da UE va fi aceea a unei entităţi în care nu contează cât de mult faci pentru a îndeplini la perfecţiune standardele stabilite, ci a unei entităţi în care arbitrariul poate să se manifeste oricând la nivel de decizie politică. De aici, consecinţe imprevizibile în ceea ce priveşte alte procese pentru alte state membre, sau state candidate, sau state în procesul de stabilizare şi asociere pot fi întâmpinate. De aceea, credem că acest caz al aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen reprezintă un simptom al unor tendinţe mult mai largi în cadrul UE", a spus secretarul de stat în MAE.

El a adăugat că are de asemenea în vedere "impactul pe care îl are criza economică, financiară, europeană şi globală, impactul asupra sentimentului de securitate al cetăţeanului european, tendinţa de competiţie între instituţiile UE în perioada de după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona".

"Şi aici, în discuţiile cu domul Mantica (secretarul de stat italian Alfredo Mantica - n.r.), am găsit şi o identitate de opinii în ceea ce priveşte susţinerea păstrării rolului CE în cadrul construcţiei europene de ansamblu. Am discutat despre impactul pe care cooperarea întărită în anumite domenii îl poate avea asupra omogenităţii coeziunii construcţiei europene. Şi nu am putut evita să discutăm şi asupra impactului pe care tendinţa de renaţionalizare a unor decizii politice la nivelul UE îl poate avea asupra diverselor fenomene din interiorul UE, a unor decizii politice", a spus Aurescu.

Aurescu a apreciat că trebuie evitată crearea de falii în interiorul Europei.

"Ceea ce trebuie să evităm împreună în UE este în primul rând crearea de falii, de rupturi între regiuni, între state - între statele din nord şi cele din sud, între statele din est şi cele din vest, între statele vechi şi statele noi. Şi în niciun caz să nu permitem crearea de state de prima, a doua sau a treia categorie", a spus el.

Întrebat dacă sugerează prin ceea ce a spus că România este gata să dea un veto pentru deciziile UE în care se cere unanimitatea, el a precizat: "După cum ştiţi, în UE, chiar şi acolo unde se solicită majoritate calificată, se încearcă în primă fază găsirea unui consens, al unei unanimităţi. România va continua să-şi promoveze interesele în funcţie de preocupările fireşti asupra uneia sau altei teme. Prin urmare, dacă va fi în interesul României, vom vota aşa cum o cere obiectivul naţional. Aşa cum face de altfel şi Italia".

Bogdan Aurescu a precizat însă că poziţia României în ceea ce priveşte aderarea Croaţiei la UE este una de susţinere deplină în condiţiile îndeplinirii condiţiilor aferente fiecărui capitol de negocieri.

"Dacă vorbim de exemplu despre aderarea Croaţiei la UE, poziţia României şi a Italiei, aşa cum am discutat-o astăzi, este identică: susţinere deplină pentru aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE, inclusiv pentru Croaţia care este cel mai avensat stat în acest proces. Nu se pune problema să blocăm aderarea Croaţiei pentru că la rândul nostru suntem blocaţi de alţii în procesul de aderare la Schengen. Este ca şi când am face altora ceea ce nouă pe nedrept ni se face. Noi sprijinim acest proces de aderare care este în curs, fără condiţionări extrinseci procesului de negociere a capitolelor propriu-zise, fiind însă evident foarte atenţi, ca şi ceilalţi parteneri din UE, la îndeplinirea condiţiilor aferente fiecărui domeniu de negocieri", a spus el.