Aurescu la CIJ: Anexarea nedreaptă a Insulei Şerpilor la URSS a provocat României pierderi

România a arătat că, în urma anexării nedrepte de către URSS a Insulei Şerpilor, în 1948, şi a trasării arbitrare a frontierelor maritime, România a pierdut spaţii maritime de peste 1600 de kilometri pătraţi, care i s-ar fi cuvenit dacă ar fi fost aplicat dreptul internaţional.

Astfel, Aurescu a cerut CIJ să ţină cont de aceste efecte inechitabile, care nu trebuie extinse în plus prin acordarea de influenţă Insulei Şerpilor în delimitarea platoului continental al Mării Negre între România şi Ucraina.

Potrivit rezumatului pledoariilor remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, discursul Agentului a prezentat istoricul ocupării ilicite a Insulei Şerpilor de către URSS, demonstrând consecinţele inechitabile produse deja de către această situaţie contrară dreptului internaţional asupra delimitării mării teritoriale a României la gurile Dunării şi în proximitatea Insulei şi argumentând totodată că ar fi injust ca aceste efecte deja produse în perioada sovietică să genereze efecte negative suplimentare în detrimentul României prin acordarea unui rol mărit acestei formaţiuni maritime minore în delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive în desfăşurare în faţa CIJ.

"Astfel, se demonstrează că preluarea Insulei Şerpilor în 1948 s-a făcut contrar dispoziţiilor Tratatului de Pace de la Paris din 1947, care indicau că frontiera româno-sovietică este cea de la momentul iunie 1940. Se arată că aşa-zisul «acord» din iunie 1940, în realitate un ultimatum sovietic neacceptat niciodată de România, nu se referea la Insula Şerpilor, ceea ce înseamnă că în conformitate cu Tratatul de Pace Insula Şerpilor aparţinea de drept României. Protocolul de precizare a parcursului frontierei din februarie 1948, prin care formaţiunea maritimă era răpită României, era prin urmare contrar Tratatului de Pace, dar şi Tratatului de prietenie, cooperare şi asistenţă mutuală semnat la Moscova la aceeaşi dată, simultan cu Protocolul menţionat (şi care prevedea respectul reciproc al suveranităţii celor două state şi al principiilor Cartei ONU, aceste dispoziţii fiind contrare unui act de genul preluării Insulei). Se arată că, de altfel, cedarea Insulei a avut loc în contextul ocupării României, din august 1944, de către Armata Roşie şi al instalării, din martie 1945, de către Moscova a unui guvern comunist", se arată în rezumatul remis de MAE.

"Deşi România, ca stat european responsabil, nu înţelege să ceară în cadrul procesului de la CIJ anularea acestei situaţii ilegale la momentul producerii ei – ca dovadă stând chiar Tratatul de bază din 1997 – şi nici nu pretinde Curţii să acţioneze după principiul (discutabil în dreptul internaţional) al unei «justiţii compensatorii», aşa cum a încercat să acrediteze Ucraina în documentele fazei scrise, discursul Agentului precizează ferm că România nu acceptă ca aceste situaţii ilegale şi efectele lor profund inechitabile să afecteze suplimentar drepturile teritoriale ale României în contextul prezentei delimitări. Se arată că o soluţie echitabilă şi durabilă în prezentul proces ar fi incompatibilă cu extinderea acestor efecte inechitabile şi se solicită Curţii să ţină seama de circumstanţele politico-istorice evocate", adaugă MAE.