Aurescu: Statele cu minorităţi româneşti să adopte măsuri adecvate pentru conservarea identităţii

Într-un mesaj transmis participanţilor la cea de a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară, care a început, luni, la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat organizarea evenimentului, pe care l-a catalogat ca o "manifestare de excepţie, având deja o bună tradiţie centrată pe problemele românilor de pretutindeni".

Ministrul de Externe a afirmat că dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare şi, totodată, "o temă de interes aparte" în cadrul activităţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE), derulată atât prin Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cât şi prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităţilor naţionale cu Serbia, Ucraina şi Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomaţiei romane.

"Trebuie să fim continuu conştienţi că toate comunităţile româneşti din afară au nevoie de sprijin atent direcţionat şi de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluţii care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluţionate imediat în integralitate. Vor fi făcute însă toate eforturile şi demersurile care ne stau la dispoziţie", a precizat Bogdan Aurescu, în mesajul său.

El a menţionat că România, ca stat înrudit, are un interes direct şi clar conturat în protejarea drepturilor minorităţii române din afara României, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reşedinţă, şi că se aşteaptă ca măsurile adoptate în acest sens de către statele în care trăiesc români să fie "cel puţin similare" celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său.

"Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenţă comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate şi substanţiale pentru conservarea şi promovarea identităţii sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi", a transmis Aurescu.

Ministrul de Externe a afirmat că România are "un argument puternic" pentru aşteptările sale, deoarece a reuşit să genereze, în ultimele două decenii, în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, "un veritabil model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea".

"România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern şi extern, la nivel regional, reprezintă în esenţă un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spaţiul european şi, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparţinând minorităţii române", a explicat Aurescu.

Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi a prosperităţii comunităţilor româneşti din alte state reprezintă "o mare responsabilitate".

Potrivit acestuia, folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educaţie şi la informaţie în limba română, participarea la viaţa socială, economică, culturală şi publică în societăţile unde trăiesc românii sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice, protejate de normele de drept internaţional, "asupra cărora România insistă şi nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reşedinţă, respectiv la nivel multilateral".

Ministrul de Externe atenţionează că de aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internaţional şi de standardele în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, trebuie să se bucure toţi românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor.

"Am fost identificaţi, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeaşi rădăcină, aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, aceeaşi spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării şi să impună o identitate diferită acelora care simt româneşte şi se declară ca aparţinând culturii şi spiritualităţii româneşti. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligaţiilor internaţionale relevante pentru conservarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale «victimă» a diviziunii", se precizează în mesajul ministrului.

Prin declaraţia sa, ministrul de Externe face trimitere la discuţiile bilaterale ale României, în special cu Serbia, dar şi cu celalalte state balcanice, unde populaţia românească se autodenumeşte istroromână, aromână sau meglenoromână, dar şi la discuţiile cu Ucraina, unde o parte a comunităţii româneşti este denumită moldoveană.

"Pe deplin încredinţaţi de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind şi ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă şi de istorie care transcende realităţile geopolitice ale momentului, avem conştiinţa faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti, astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele pe teritoriul cărora se află", a declarat Aurescu.

Potrivit acestuia, România va continua să răspundă afirmativ eforturilor de sprijinire a democraţiei şi de apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa.

"Respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este unul din punctele centrale care asigură funcţionarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare", a spus, în finalul mesajului său, ministrul de Externe al României, urând "deplin succes" lucrărilor Universităţii de Vară.

La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a încput, luni, a XIII-a ediţie a Univerităţii de Vară "România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO", la care sunt aşteptaţi, între alţii, fostul preşedinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, şi preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Cristian Diaconescu.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.