„Printre contradicţiile lui Traian Băsescu este şi cea că, la sfârşitul anului trecut, găsea că una dintre cauzele incapacităţii bugetului României de a acoperi nevoile ţine de faptul că Rompetrol nu a plătit datoriile. Între timp, Traian Băsescu şi Guvernul său le-au reeşalonat şi le-au pus la secret”, a spus Antonescu.
În campania pentru prezidenţialele din 2009, şeful statului susţinea că Dinu Patriciu avea interes ca alegerile să fie câştigate de Mircea Geoană, pentru ca în 2010 urma să ramburseze 600 de milioane de dolari, cu care Adrian Năstase îl împrumutase pentru 8-10 ani.
La începutul lunii decembrie 2010, preşedintele Traian Băsescu a avut o întâlnire, la Astana, cu preşedintele Republicii Kazahstan, căruia i-a cerut onorarea integrală a creanţei bugetare a Rompetrol Rafinare. Ulterior, Traian Băsescu a discutat cu o delegaţie a KazMunaiGaz despre modalităţile de plată a datoriilor şi a afirmat că astfel de întâlniri cu autorităţile române vor mai avea loc şi la începutul anului viitor.
Băsescu declara, la jumătatea lunii decembrie a anului 2010, o întâlnire cu reprezentanţi ai KazMunaiGaz, cu care a avut o primă discuţie tehnică. Alte întâlniri au avut loc în 2011, începând din luna ianuarie.
La precedenta vizită în Kazahstan, în martie 2010, preşedintele Traian Băsescu a spus, la o întâlnire cu oameni de afaceri, că este necesară respectarea angajamentelor şi obligaţiilor asumate de către companiile care activează în România.
În mai 2010, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a susţinut că Executivul nu ar fi nevoit să reducă pensiile mici dacă omul de afaceri Dinu Patriciu şi-ar plăti datoriile către statul român, în valoare de 600 de milioane de dolari. Udrea a menţionat, într-o emisiune la B1 TV, că termenul pentru plata datoriei expiră toamna aceasta, dar KazMunaiGaz, care a achiziţionat de la Dinu Patriciu compania Rompetrol, nu îşi poate plăti datoria.
„Dacă domnul Dinu Patriciu, mentorul şi finanţatorul domnului Crin Antonescu (…), şi-ar plăti datoria către statul român, de 600 de milioane de dolari, nu ar mai trebui să tăiem pensiile mici”, a spus Elena Udrea.
În august, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la TVR, că „magnaţii”, deşi au datorii la stat, sunt „cei mai împotriva taxelor şi dau lecţii”, invocându-i aici pe Dinu Patriciu, Răzvan Temeşan sau Ion Nicolae.
Traian Băsescu a afirmat că „magnaţii”, cei care datorează destul de mult României, „sunt cei mai împotriva taxelor”. „Cei mai împotriva taxelor îl vedem de domnul Nicolae, îl vedem pe domnul Patriciu, care încă n-a dat banii înapoi, cei 600 de milioane, ci i-a transferat la Kaz Munai”, a spus şeful statului.
Întrebat de ce nu este executată compania KazMunai, Traian Băsescu a replicat: „Va fi executat”.
Premierul Emil Boc i-a mandatat în noiembrie 2010 pe reprezentanţii Guvernului implicaţi în litigiul cu Rompetrol Rafinare privind datoriile să continue procesul pentru a încasa întreaga sumă care trebuie recuperată şi să nu accepte transformarea în acţiuni a acestor restanţe.
Judecătoria sectorului 5 a respins în noiembrie contestaţia Rompetrol Rafinare la decizia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de a institui sechestru asigurator asupra unor active ale companiei, pentru a preveni înstrăinarea respectivelor bunuri, în condiţiile în care compania are de plătit datorii istorice de peste 500 milioane euro.
ANAF a instituit, în septembrie anul trecut, sechestru asigurator asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale, pentru a preveni înstrăinarea bunurilor respective, în condiţiile în care compania are de achitat datorii istorice reprezentând obligaţiuni ajunse la maturitate.
Decizia ANAF privind instituirea sechestrului este legată de o emisiune de obligaţiuni convertibile, în valoare de 570 de milioane de euro (740 de milioane de dolari), scadente la 30 septembrie, emise în 2003 statului român în cadrul unei conversii a datoriilor Rompetrol Rafinare.
Astfel, grupul KazMunaiGaz a decis, la finele lunii septembrie 2010, conversia în acţiuni a obligaţiunilor emise de Rompetrol în 2003 şi pe care nu le-a răscumpărat de la stat, care ar urma să redevină acţionar, însă cu un pachet minoritar.
Guvernul a anunţat că va contesta în instanţă decizia Rompetrol.
Potrivit Fiscului, Rompetrol a ales modalitatea de răscumpărare a obligaţiunilor când a efectuat o plată parţială în august, în valoare de 54 de milioane de euro, iar restul titlurilor nu pot fi convertite în acţiuni.