Avocat, despre asumarea răspunderii Guvernului pe legea bugetului: Trebuie aprobat de Parlament în şedinţă comună, nu prin ricoşeu

„În răspăr cu celelalte opinii exprimate în spaţiul public cred că asumarea răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat o să ridice mari şi apăsate probleme de neconstituţionalitate. Potrivit art. 138 alin. 2 din Constituţie <Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, APROBĂRII Parlamentului>. Potrivit art. 65 alin. 2 lit. b) din Constituţie, camerele Parlamentului îşi desfăşoară activitatea şi în şedinţe comune pentru <APROBAREA bugetului de stat si a bugetului asigurărilor sociale de stat>; Potrivit art. 114 alin. 3, cu referire la angajarea răspunderii Guvernului, <Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat”, a scris avocatul Adrian Toni Neacşu pe Facebook.

Acesta spune că Guvernul este în situaţia în care vrea să adopte bugetul fără dezbateri, ceea ce e obligatoriu, „nu ca urmare a aprobării legii în sine, ci ca o consecinţă-sancţiune pentru neadoptarea moţiunii de cenzură”.

„Este o adoptare a bugetului prin ricoşeu. Rămâne de văzut dacă această modalitate de adoptare a bugetului corespunde cerinţei din art. 138 ca bugetul să fie supus <aprobării>. <Adoptarea>, este o noţiune constituţională distinctă de <aprobare>. Bugetul trebuie aprobat de Parlamentul României în şedinţă comună iar nu adoptat prin ricoşeu. Întreg capitolul referitor la legiferare din Constituţie (art. 73-79) se referă la atribuţia Parlamentului de a adopta legi, singura lege care trebuie aprobat[ fiind chiar cea a bugetului de stat. Prin asumarea răspunderii Guvernului proiectul de lege este adoptat, iar nicidecum aprobat, astfel cum este cerinţa constituţională”, a mai scris Neacşu.

Avocatul afirmă că îşi asumă noutatea acestei perspective juridice, întrucât până acum niciun Guvern nu şi-a asumat răspunderea pe legea bugetului de stat.

„O premieră, nu există o jurisprudenţă a CCR şi discuţia juridică nu a fost abordată în practică. În literatura juridică asumarea răspunderii în această situaţie este considerată posibilă (în Franţa de exemplu asumarea nu poate privi decât chiar bugetul şi o altă lege în acelaşi timp). Comisia prezidenţială pentru consolidarea statului de drept, condusă de profesorul Ioan Stanomir propunea în 2009 restrângerea posibilităţii asumării răspunderii Guvernului doar pe legea bugetului de stat. Neconstituţionalitatea se va putea invoca şi din perspectiva neîntrunirii condiţiilor pentru asumarea răspunderii Guvernului, aşa cum au fost stabilite în jurisprudenţa CCR. Prin Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a statuat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate simplificată de legiferare, la care „[……….] trebuie să se ajungă in extremis atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă“. Prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, Curtea a subliniat că „[……….] acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, ar echivala cu transformarea acestei autorităţi în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce priveşte atribuţia de legiferare”. Prin Decizia nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, Curtea a stabilit criteriile a căror respectare este impusă de art. 114 din Constituţie, respectiv: „– existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea; – necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate; – importanţa domeniului reglementat; – aplicarea imediată a legii în cauză“, potrivit avocatului Toni Neacşu.

În concluzie, Neacşu spune că sunt mai multe condiţii pe care le va verifica CCR pentru a stabili dacă asumarea răspunderii pe legea bugetului este constituţională:

A) angajarea răspunderii Guvernului constituie soluţia ultimă, extremă, de adoptare a legii, în una din ipotezele următoare, care au caracter alternativ:
a) când adoptarea proiectului de lege în procedura obişnuită sau în procedura de urgenţă nu mai este posibilă;
b) când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală sau de urgenţă;
B) existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conţinute în legea asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea;
C) necesitatea ca reglementarea în cauză să fie adoptată cu maximă celeritate;
D) importanţa domeniului reglementat;
E) aplicarea imediată a legii în cauză.

Executivul ar fi dispus să îşi asume răspunderea, până la sfârşitul acestui an, pe Legea plafoanelor bugetului de stat şi pe Legea bugetului pentru 2020, au declarat surse guvernamentale, pentru MEDIAFAX.

Unul dintre scenariile pe care le are în vedere Guvernul este asumarea răspunderii pe Legea bugetului pentru anul viitor, acţiune care va avea loc între Crăciun şi Anul Nou, au explicat sursele citate.

Potrivit surselor menţionate, Cabinetul Orban ar vrea să adopte, anterior, tot prin asumarea răspunderii, legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020. Aceasta este o condiţie premergătoare adoptării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale şi ar putea fi luată la şedinţa de vineri a Executivului.

Dacă Guvernul va merge pe scenariul depunerii la Parlament, atunci va fi în jurul datei de 15 decembrie.

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, că bugetul de stat ar trebui să fie adoptat în Parlament până la sfârşitul anului. Şeful Executivului a precizat că ministrul Finanţelor lucrează la construcţia proiectului de buget şi că acesta va fi gata la termen.