Avocaţii din dosarul lui Dragnea depun contestaţie în anulare după decizia CAB pe completuri de 5

„Anulează Hot. nr. 1535/2018 a CSM-Secţia pentru judecatori şi Hotărârile nr. 179/2018 şi nr. 2/2019 ale Colegiului de conducere al ICCJ”, se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti care stă la baza intenţiei avocaţilor din dosarul DGASPC de a formula contestaţie în anulare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti (CAB) nu este definitivă.

Concret, judecătorul Camelia Bogdan a cerut Curţii de Apel Bucureşti anularea a trei hotărâri ale CSM şi ale instanţei supreme care vizează constituirea completelor de 5 judecători pentru anul 2019, unul dintre acestea pronunţând decizia de condamnare pentru Liviu Dragnea.

Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM şi avocat al unui inculpat din dosarul DGASPC, a declarat pentru MEDIAFAX că ICCJ a constituit în mod nelegal completurile de 5 judecători, iar Curtea de Apel Bucureşti a reliefat acest aspect prin pronunţarea din dosarul Cameliei Bogdan.

“Camelia Bogdan a solicitat anularea unei hotărâri a Secţiei pentru judecători a CSM, acea hotărâre care a dispus ca ICCJ să tragă la sorţi completele de 5 pentru 2019, acţiunea ei a fost admisă cu o motivare cât se poate de simplă şi anume că toate cele trei hotărâri anulate pentru a produce efecte trebuiau să fie publicate în Monitorul Oficial, fiind acte administrative cu caracter normativ. Nefiind publicate nu produc niciun fel de efecte legale”, a explicat avocatul.

Chiar dacă decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, Toni Neacşu a precizat că argumentele invocate de instanţă în motivarea deciziei (pronunţate în 2 octombrie) „sunt pe deplin aplicabile şi în cadrul unei contestaţii în anulare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate însemna baza contestaţiilor în anulare din dosarul DGASPC, a mai precizat fostul membru CSM. Sub acest aspect, cel mai probabil săptămâna viitoare, avocatul care a reprezentat-o pe Olguţa Şefu în dosar a declarat că va depune o contestaţie în anulare.

“Argumentele juridice aduse de către judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti pot fi invocate independent de rămânerea sau nu definitivă a acelei hotărâri şi într-o contestaţie în anulare invocată în dosarul Dragnea în sensul că, într-adevăr, hotătârile Colegiului ICCJ prin care s-au stabilit completele de 5 din apel trebuiau publicate în Monitorul Oficial, ceea ce nu s-a întâmplat, astfel încât practic sunt în afara legii. Acesta este unul dintre motivele care vor sta la baza contestaţiei în anulare pentru care - eu, cel puţin, voi depune pentru clienta mea din dosarul DGASPC”, a mai spus Toni Neacşu.

Potrivit avocatului, cel puţin o altă parte din acest dosar va depune o astfel de contestaţie în anulare săptămâna viitoare. Decizia ar putea fi luată şi de avocaţii lui Dragnea (condamnat la 3 ani şi 6 luni la închisoare).

„Dacă demonstrăm că acel complet a fost nelegal constituit, respectiv constituit în baza unei hotărâri a Colegiului de conducere care este nulă, există şanse ca această contestaţie să fie admisă. Decizia Curţii de Apel se referă la toate completurile constituite în 2019, la sfârşitul anului 2018, începutul anului 2019 - chiar completele care îl vizează şi pe Dragnea”, a mai declarat avocatul Toni Neacşu.

Conform motivării deciziei Curţii de Apel Bucureşti, nepublicarea unui act normativ în Monitorul Oficial atrage „sancţiunea inexistenţei şi pe cale de consecinţă a inopozabilităţii, aplicându-se prin analogie dispoziţiile art.100 lit.f şi art.108 alin.4 din Constituţia României”.

„Conchidem, aşadar, că în măsura în care actele administrative adoptate de către Consiliul Superior al Magistraturii au caracter normativ, sunt supuse publicării în Monitorul Oficial”, se arată în motivare în privinţa hotărârii CSM care vizează tragerea la sorţi a completelor de 5 judecători.

Unor astfel de rigori sunt supuse şi hotărârile Colegiului de Conducere al ICCJ, arată magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

„Hotărârea atacată prin prezenta acţiune reprezintă actul administrativ normativ echivalent al Hotărârii Colegiului de Conducere emisă conform Regulamentului ÎCCJ, în vederea organizării executării legii, fiind supusă, aşadar, aceloraşi rigori referitoare la publicarea în Monitorul Oficial. (...) Curtea mai reţine în acest sens, că în viziunea legiuitorului român, conceptul de ”publicare” a actelor administrative reprezintă o garanţie a legalităţii şi transparenţei administraţiei publice, iar potrivit jurisprudenţei aducerea la cunoştinţă a unui act normativ se face prin publicare, obligaţie legală a cărei neîndeplinire atrage sancţiunea inexistenţei şi pe cale de consecinţă a inopozabilităţii”, mai arată documentul citat.