Baconschi, despre declaraţiile care au stârnit reacţii din partea Rusiei: Daţi-mi definiţia gafei

Ministrul de Externe Teodor Baconschi a declarat, într-un interviu pentru "Gândul", referitor la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind trecerea Prutului, că nu trebuie supraestimată semnificaţia unor "opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părţi".

Urmărește
7 afișări

Ministrul a vorbit în interviu despre scandalul diplomatic dintre România şi Rusia, după ce Ministerul rus de Externe a condamnat în termeni duri o declaraţie făcută de preşedintele Băsescu într-o emisiune TV, în care arăta că ar fi dat şi el ordinul "Soldaţi români, vă ordon să treceţi prutul", în conjunctura istorică de acum 70 de ani, notează "Gândul".

Referitor la faptul că Moscova a calificat declaraţia drept "bravadă neruşintă", Teodor Baconschi a precizat că Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat la această declaraţie printr-un comunicat de presă în care "deplângea tonul nediplomatic al limbajului folosit şi faptul că nu au fost utilizate canalele bilaterale obişnuite pentru a clarifica contextul".

"Diplomaţia este formală. Lucrează cu simboluri, forme şi îşi dozează limbajul pentru a transmite un mesaj politic corect", a adăugat el.

Întrebat cum ar reacţiona pe fondul problemei, Baconschi a spus că trebuie evocaţi 20 de ani de relaţie româno-rusă destul de complicată. "România a fost ultimul stat care, în aprilie 1991, a încheiat un tratat politic cu URSS, cu câteva luni înainte de colapsul URSS. Tot România a fost ultimul stat european care, în 2003, a încheiat un tratat politic cu Rusia. Se vede de aici că am fost în contratimp cu restul ţărilor central şi est-europene. Două teme au blocat agenda bilaterală. O tematică de securitate, care îşi avea originea într-un articol din tratatul cu URSS, semnat de Ion Iliescu în 1991, dar neratificat de către Parlament, care ar fi permis interpretatea că România trebuia să consulte Rusia dacă vrea să adere la NATO. Era o prevedere pe care negociatorii ruşi o tot rostogoleau în noile variante de text în anii 1990. Al doilea set de probleme pentru care nu am găsit o abordare unitară ţine de istoria comună. Adică de condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi de problema Tezaurului României evacuat la Moscova între 1916 şi 1917, cu garanţiile statelor aliate şi care nu a fost restituit integral. Compromisul a fost găsit prin includerea în Acordul conex la acest tratat a condamnării în egală măsură a Pactului Molotov- Ribbentrop şi a participării României alături de Germania în al doilea Război Mondial. Cât priveşte discuţia pe tezaur, s-a agreat, în 2003, tot în Acordul conex, înfiinţarea unei aşa-zise comisii obşteşti, adică a unei comisii neguvernamentale de experţi, de istorici, pentru că asta a negociat în acel moment domnul Cristian Diaconescu. Cred că nu se putea obţine mai mult", a spus el.

Potrivit ministrului de Externe, relaţia româno-rusă este complicată şi pentru că cele două capitale au perspective diferite asupra evoluţiilor din Republica Moldova.

"România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în august 1991, chiar în ziua în care a fost declarată independenţa şi sprijinim parcursul european al statului vecin, parcurs pentru care se pronunţă 75% din locuitorii Republicii Moldova, conform sondajelor. Prin urmare, pe acest fond, căutăm să obţinem o normalizare a tonului în dialogul bilateral. Există şi evoluţii pozitive, bunăoară, în 2010, România a realizat un record la exporturile către Federaţia Rusă, cu mărfuri în valoare de peste 1,1 miliarde dolari", a menţionat el.

Teodor Baconschi a arătat totodată că există şi mari investitori ruşi activi pe piaţa românească, iar o firmă românească din domeniul serviciilor petroliere, UPETROM, a fost remarcată pentru lucrările de calitate executate în Rusia, chiar de către premierul Vladimir Putin.

"Ne lipseşte însă un dialog politic direct între părţi, aşa cum ar trebui să existe între două diplomaţii mature. În cele 18 luni de mandat la MAE eu am avut câteva întâlniri cu ministrul Serghei Lavrov, în marja unor evenimente multilaterale. S-au consumat şi două runde de consultări la nivel de secretar de stat, cu ocazia predării preşedinţiei OCEMN (Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră - n.red.), când iar am avut o discuţie bună cu prim-viceministrul de externe Andrei Denisov. Chiar acum o săptămână a avut loc şi întrevederea la nivelul vice-copreşedinţilor din cadrul Comisiei Mixte Interguvernamentale pe Cooperare Economică. O să înfiinţăm un nou Grup de lucru pe agricultură, domeniu în care Rusia este foarte interesată. La capitolul diplomaţie culturală avem câteva proiecte importante: pregătim acum un volum de documente privind prizonierii de război din URSS şi un altul despre relaţiile româno-sovietice", a mai spus el.

Baconschi a fost întrebat în acest context dacă declaraţiile preşedintelui Băsescu nu au pus gaz pe foc.

"În primul rând, după declaraţiile la care faceţi referire era normal ca Ambasada Federaţiei Ruse de la Bucureşti, cu care avem un dialog constant, să vină să întrebe, să ceară clarificări, şi nu să primim pe reţele de socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnul (Dmitri) Rogozin, nişte fragmente de informaţie pe twitter. În mod normal, statele dialoghează prin ministerele lor de externe şi ne aşteptăm ca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acest canal oficial, consacrat", a subliniat el.

Solicitat să precizeze dacă este de acord cu afirmaţia preşedintelui Băsescu, legată de cei 70 de ani de la celebra "Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul", în care preşedintele spunea că dacă ar fi fost în acea epocă istorică ar fi dat acelaşi ordin, ministrul Baconschi a spus că el crede că nu trebuie supraestimată "semnificaţia unor opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părţi şi care rămâne să fie evaluat în istoriografia din cele două ţări".

Întrebat dacă declaraţia preşedintelui Băsescu nu este o gafă, Baconschi a replicat: "Daţi-mi definiţia gafei. Este o opinie la care preşedintele României are dreptul, ca şi noi doi, şi asta este exprimarea unei opinii în cadrul unui interviu pe un subiect istoric este un lucru, şi atitudinile oficiale adoptate de un guvern şi un stat în raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canalul oficial".

Chestionat dacă a discutat cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti această chestiune, Teodor Baconschi a răspuns: "Am o relaţie foarte deschisă cu ambasadorul Alexander Ciurilin, uşa mea a fost deschisă în permanenţă pentru acest dialog, îl aştept oricând îşi va manifesta dorinţa pentru continuarea lui".

Preşedintele Traian Băsescu a amintit, la 22 iunie, la B1 TV, în contextul unei întrebări, că se împlinesc 70 de ani de la "hai să-i spunem celebra «Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul!»". El a spus că dacă ar fi fost în acel moment istoric ar fi dat acelaşi ordin. "Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci probabil că aş fi făcut-o", a spus el.

"Vedeţi, noi încă nu ne aşezăm corect valorile. Spre exemplu, pentru noi toţi şi pentru istorie, Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor, ducerea lor în Transnistria, nu ştiu ce. Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (mareşalul Antonescu, n.red.) era doar prim-ministru atunci. Unora le dăm averi, iar pe alţii îi considerăm criminali de război - şeful de stat şi prim-ministru. Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi şi a lăsat ţara prin abdicare îl iertăm, de toate păcatele?", a comentat Băsescu.

Ulterior, invitat la o emisiune la 10 TV, preşedintele Băsescu s-a referit la mareşalul Ion Antonescu. Astfel, el a declarat că îl acuză fără menajamente pe Ion Antonescu pentru Holocaust, adăugând totodată că, atunci când acesta a trecut Prutul , "dacă se oprea la Nistru era perfect".

Moscova şi-a exprimat indignarea faţă de declaraţiile şefului statului român, care, în opinia sa, a justificat atacul Germaniei naziste contra URSS.

MAE rus a emis un comunicat în care arăta, referitor la declaraţiile preşedintelui Băsescu privind trecerea Prutului, că "astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de jertfiţi ai nazismului sunt inadmisibile şi merită o apreciere adecvată din partea Europei".

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, l-a criticat dur pe Traian Băsescu, a afirmat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un mesaj publicat în contul său de Twitter, declarându-se bucuros că liderul de la Kremlin i-a susţinut punctul de vedere referitor la declaraţiile preşedintelui român.

Rogozin făcea trimitere la un articol publicat în urmă cu o săptămână pe site-ul cotidianului Moskovsky Komsomoleţ, care afirmă că Medvedev a făcut declaraţii dure la adresa lui Băsescu, în timpul summit-ului Rusia - NATO de la Soci.

La reuniunea de la Soci, participanţii şi-au exprimat indignarea în legătură cu declaraţiile lui Băsescu, care exprimă poziţii antiruse şi, prin această afirmaţie, se alătură celor care au început războiul. "Nu l-am auzit niciodată pe preşedinte vorbind atât de dur", a afirmat un înalt oficial rus, citat de Moskovsky Komsomoleţ.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici