Baconschi vrea ca Legea votului prin corespondenţă să fie adoptată în 2011

Baconschi a mai spus, răspunzând unei întrebări, că nu îşi va asuma votul electronic, dacă în urma dezbaterilor din Parlament se va renunţa la votul prin corespondenţă şi se va ajunge la adoptarea acestei forme.

"Ce s-a întâmplat la noi din 2000 încoace, de când practic a fost o migraţie masivă, este de natură să facă chiar urgentă această lege, cu atât mai mult cu cât, conform normelor OSCE, nu poţi schimba legislaţia electorală cu câteva luni înainte de scrutin. Şi atunci , menţinem în dezbatere publică, aşteptăm contribuţia tuturor celor interesaţi şi avizaţi pentru a obţine un proiect de lege cât mai bun şi va trebui să votăm această lege în Parlament în 2011, astfel încât în 2012 , printr-o bună campanie de comunicare publică, legea să poată intra în vigoare", a spus ministrul la TVR Internaţional.

Întrebat în legătură cu criticile PSD diaspora şi ale PNL privind această lege, Baconschi a spus că îi invită pe toţi cei care au nemulţumiri să se implice în dezbaterea actului normativ.

"Îi invit pe toţi criticii proiectului să participe la această dezbatere cu argumente de fond. Apropo de riscul fraudării, trebuie să descriem câteva elemente aici: este vorba de transparenţă, care este asigurată prin faptul că la prezentarea machetei buletinului de vot pot participa reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice, ai alianţelor electorale şi alianţelor cetăţenilor care aparţin minorităţilor naţionale. Ca elemente de securizare, buletinul de vot se imprimă pe o hârtie care conţine elemente de siguranţă. Atestatul pentru exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot are şi acesta elemente de securitate şi ţine locul actului de identitate. Atestatul asigură unicitatea votului şi cuprinde şi o declaraţie pe proprie răspundere că opţiunea electorală nu a fost influenţată iar secretul votului nu a fost aplicat", a spus Baconschi

Diplomatul a mai arătat că importanţa acestei legi constă în faptul că "reintroduce în viaţa civică şi politică câteva milioane de români".

El s-a declarat însă categoric împotriva votului electronic: "Din experienţa altor ţări rezultă că votul electronic este mult mai greu de securizat. Iar posibilitatea de fraudare în cazul votului electronic este extrem de mare, este inacceptabil de mare, depăşeşte o marjă minimală. Cu alte cuvinte, votul prin corespondenţă este mult mai sigur, chiar dacă este un pic mai laborios".

Ministrul de Externe a spus că "securitatea şi securizarea votului este elementul pivotal al aplicării unei asemenea legi". "Trebuie să ne luăm toate măsurile de securitate pentru ca posibilităţile de fraudă să fie aproape egale cu zero", a mai spus el.

Întrebat dacă îşi mai însuşeşte acest proiect de lege dacă după trecerea prin Parlament o să se schimbe votul prin corespondenţă în vot electronic, ministrul a spus: "Nu, pentru că am serioase rezerve faţă de fiabilitatea votului electronic".

"Aşteptăm o dezbatere constructivă. Aş vrea să văd partidele politice care să le spună românilor din străinătate că de fapt votul lor nu contează sau că aşa cum e acum - cu cozi pe la ambasade sau consulate - este în regulă", a mai spus Baconschi.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, anunţa, în 28 decembrie, lansarea în dezbatere publică a proiectului de lege privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegărorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

El preciza că procesul de elaborare a textului a implicat consultarea, din partea MAE, a AEP şi a MAI, dar şi a unor profesori universitari sau experţi în cadrul ONG-urilor, precum şi parlamentari.

Ministrul arăta că votul prin corespondenţă este o necesitate democratică, având în vedere faptul că, în acest moment, peste 3 milioane de români au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.

El motiva, totodată, necesitatea unui astfel de proiect de lege invocând faptul că limitarea dreptului de vot doar la secţiile de vot genera frustrări legitime din partea celor care nu puteau să îşi exercite opţiunea şi, pe de altă parte, implica şi costuri foarte mari.

Potrivit lui Baconshi, la ultimele alegeri a fost făcut un efort considerabil pentru a deschide 294 de secţii de votare, în condiţiile în care nu se pot prezenta la vot, în medie, mai mult de 5% din membrii comunităţilor româneşti.