„Cu ocazia Zilei Mondiale a Copilului Prematur celebrată pe data de 17 noiembrie, doresc să trag un semnal de alarmă privind situaţia îngrijorătoare a copilului prematur din România.(…) În contextul importanţei acestei zile, vă anunţ că am finalizat şi voi depune la Parlament o propunere legislativă pentru instituirea Zilei de 17 noiembrie – Ziua Copilului Prematur în România. Iniţiativa legislativă îşi propune să atragă atenţia asupra importanţei existenţei unei activităţi concertate a factorilor de decizie din statul român în domeniul copiilor prematuri”, a afirmat deputatul PSD Elena Cristina Dinu, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Deputatul PSD România se plasează pe ultimul loc în clasamentul ţărilor europene, în ceea ce priveşte fenomenul naşterilor premature, numărul copiilor prematuri înregistraţi fiind de 2,4 ori mai mare decât media europeană.
Cristina Dinu a prezentat statisticile acestui fenomen şi a afirmat că lipsa unei infrastructuri specializate şi a unor incubatoare moderne suficiente joacă un rol crucial în dezvoltarea micuţilor prematuri, de cele mai multe ori.
„Statisticile arătau că din 20.000 de mii de copii născuţi înainte de termen, 10.000 nu supravieţuiesc. Sunt prea mici pentru a-şi putea menţine temperatura corpului, ritmul cardiac sau respiraţiile. O naştere prematură înseamnă începerea unei lupte contra cronometru: fiecare gram în plus este o victorie şi fiecare respiraţie neasistată oferă speranţa unui mâine mai bun – pentru copii şi părinţi. Decesele infantile intervin preponderent în prima lună de viaţă (57%). O bună parte din decese sub 1 an survin la domiciliu, iar majoritatea copiilor decedează fără asistenţă medicală pentru boala cauzatoare de deces. Cauzele de deces infantil cele mai frecvente sunt condiţiile perinatale (34%), urmate de boli respiratorii (29%) şi patologiile congenitale (cca. 25%)”, a explicat deputatul.
Deputatul PSD Cristina Dinu a spus că prevenirea prematurităţii şi îngrijirea acestor copii reprezintă provocări pentru societatea românească, unde ratele mortalităţii infantile şi ale naşterilor premature rămân încă foarte ridicate, chiar şi în urma eforturilor depuse, iar „progresul în aceste două direcţii se poate face doar în prezenţa unei colaborări eficiente între factorii de decizie, comunitate medicală, familie şi societate civilă”.