Barroso: Integrarea României a fost un succes

"Cred că a fost bine să avem România şi Bulgaria în UE de la 1 ianuarie 2007", a apreciat Barroso, care a adăugat că are în birou steagurile celor două ţări, "dacă nu le-a luat cineva între timp".

Barroso s-a declarat de asemenea bucuros că are în echipa sa doi comisari "noi şi competenţi" - Leonard Orban şi Meglena Kuneva.

Întrebat în legătură cu mecanismele de supraveghere şi control aplicate României şi Bulgariei în domeniul justiţiei şi agriculturii, Barroso a apreciat că monitorizarea este binevenită deoarece "creează prilejuri de progres pentru aceste două ţări".

"Liderii români şi bugari mi-au spus că metoda s-a dovedit utilă pe plan intern prin transmiterea de semnale clare administraţiei. În calitatea mea de fost prim-ministru, ştiu că uneori este foarte bine să ai de-a face cu o presiune externă. Da, este o presiune, dar este bine, ajută guvernul, societatea civilă şi societatea în general să se concentreze", a spus Barroso, adăugând că sistemul nu trebuie perceput drept "o interferenţă negativă deoarece poate fi o presiune prietenoasă, un ajutor pentru a se ajunge la rezultate".

Preşedintele CE a menţionat contribuţia "de apreciat" pe care România şi Bulgaria o aduc Europei. "De pildă, în cursul ultimului summit european, aici, la Bruxelles, şi România şi Bulgaria au fost participanţi foarte activi, mai precis în dezbaterile despre Kosovo. Nu s-au scuzat pentru opiniile lor, ci şi le-au prezentat pur şi simplu la acelaşi nivel cu Franţa, Germania sau Marea Britanie. Şi vă pot spune că opiniile lor au suscitat interes şi pentru cunoştinţele pe care cele două le au despre regiunea Balcanilor", a comentat Barroso.

"Ceea ce i-aş ruga pe prietenii mei din România şi din Bulgaria ar fi nu doar să gândească - aici voi parafraza o frază rostită de Kennedy - i-aş ruga să nu se gândească doar la ceea ce Europa poate face pentru ei, dar şi la ce pot face ei pentru Europa", a adăugat Barroso.

Preşedintele CE s-a referit în acest context la comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban.

"Domnul Orban, de pildă, care este român, nu se ocupă de dosarul multilingvismului fiindcă n-am avut ce să-i dau de lucru, cum au zis unii, ci pentru că eu am simţit nevoia ca în această Uniune Europeană extinsă să respect diferitele limbi şi culturi şi diversitatea", a comentat el.