Băsescu a convocat noul Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00

Decretul a fost emis imediat după ce Traian Băsescu a sosit de la Bruxelles.

Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri în Monitorul Oficial. Procesele-verbale cuprind numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele şi formaţiunile care au trecut pragul electoral, precum şi numele tuturor celor 588 de senatori şi deputaţi cărora le-au fost atribuite mandate.

Preşedintele Băsescu a declarat, vineri, că imediat ce va fi publicat în MO rezultatul alegerilor va convoca noul Parlament, precizând că trebuie să ţină cont de faptul că actualul Legislativ îşi încheie mandatul în 19 decembrie şi că urmează să decidă dacă va face convocarea pentru 19, la ora 13.00

"Imediat ce se publică rezultatul alegerilor în Monitorul Oficial convoc Parlamentul, iar convocarea trebuie să ţină seama de un element esenţial: nu pot suprapune funcţionarea a două parlamente. Parlamentul actual îşi încheie în 19 decembrie mandatul", a spus Băsescu, în conferinţa de presă de la Bruxelles, răspunzând întrebărilor ziariştilor.

"În avion decid dacă voi convoca pentru 19 la ora 13.00 sau... Să fie cât mai apropiat pentru ca instituţiile rezultate din alegeri să fie puse rapid pe picioare", a mai spus Traian Băsescu.

Citeşte şi: Băsescu: Imediat ce se publică rezultatul alegerilor în Monitorul Oficial, convoc Parlamentul. Decid dacă în 19 decembrie. Declaraţiile preşedintelui

Senatul şi Camera Deputaţilor nou alese se întrunesc în locul, ziua şi la ora stabilite prin decretul de convocare emis de preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Senatul şi Camera legal constituite aleg, fiecare, Biroul permanent.

Până la alegerea Biroului permanent, lucrările celor două Camere sunt conduse de cel mai în vârstă senator, respectiv deputat, în calitate de preşedinte decan de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 senatori, în calitate de secretari asistenţi.

Regulamentele celor două Camere stipulează că până la alegerea Biroului permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputaţilor.

Pentru validarea mandatelor, Senatul şi Camera aleg, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 parlamentari.

Numărul parlamentarilor care sunt propuşi în comisia de validare de fiecare partid sau alianţă este în funcţie de numărul membrilor săi raportat la numărul total al membrilor respectivei Camere şi se stabileşte prin negocieri realizate de reprezentanţii acestora.

Nu pot să facă parte din comisia de validare parlamentarii împotriva cărora au fost înregistrate sesizări motivate de invalidare a mandatului, anterior constituirii comisiei.

Verificarea legalităţii alegerii se face de către grupe de lucru constituite la nivelul comisiei.

Comisia de validare se pronunţă prin votul majorităţii membrilor săi asupra propunerilor referitoare la validarea sau invalidarea alegerii parlamentarilor, precum şi asupra contestaţiilor primite în termen de 4 zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator sau deputat în cazul în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor legii electorale privind candidatura sau obţinerea mandatului, sau în situaţii de fraudă dovedită sau recunoscută.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atât în cadrul Comisiei de validare, cât şi în plen.

În cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare întocmeşte un raport în care nominalizează parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Raportul este aprobat de Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.

Senatul, respectiv Camera, se întrunesc, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele acesteia.

Plenul fiecărei Camere hotărăşte prin vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele parlamentarilor propuşi pentru validarea alegerii, ordonaţi pe circumscripţii electorale.

Hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor, respectiv a deputaţilor, se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei respectiv.

Ulterior, parlamentarii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Senatul şi Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori şi deputaţi.