Băsescu avertiza din iunie că Olanda a devenit "vârf de lance" împotriva aderării la Schengen

Termenul iniţial pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen era martie 2011.

La sfârşitul lunii noiembrie 2010, Olanda şi Franţa au condiţionat aderarea României şi Bulgariei la Schengen de progresele realizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). În decembrie, Franţa şi Germania au cerut Uniunii Europene să amâne aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Miniştrii german şi francez de Interne au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care au apreciat că este "prematur" să se permită aderarea celor două ţări la zona Schengen în martie 2011, adăugând că România şi Bulgaria trebuie să facă "progrese ireversibile" în lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate.

La acea vreme, Leonard Orban, care era consilier prezidenţial pentru Afaceri Europene, declara că nu este sigură intrarea României în Schengen în martie 2011, menţionând, în acest context, că, "dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani".

"Olanda şi Franţa vor avea şi o importantă componentă parlamentară în luarea deciziilor. De exemplu, în Adunarea Naţională din Franţa a fost numit un raportor privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi normal că Guvernul francez va trebui să ţină cont, într-o oarecare măsură, de poziţia Parlamentului francez pe acest subiect. La fel se întâmplă şi în Olanda", preciza atunci Orban, citat de RFI.

El menţiona că majoritatea statelor membre sprijină aderarea României. "Până la urmă, decizia trebuie să fie unanimă şi atunci contează mai puţin dacă au o pondere mai mare sau mai puţin mare, ci este important să convingi fiecare stat membru că eşti bine pregătit şi că vei aduce o plus-valoare la întreg procesul", preciza Orban.

"Martie nu e întâmplător, pentru că din punct de vedere al calendarului european, este un moment prielnic. Orice fel de amânare începând din martie ne va împinge foarte mult într-o perioadă foarte complicată din punct de vedere al negocierilor la nivel european. Va începe cel mai dificil proces şi cel mai complicat, care va implica negocieri foarte dure, mă refer la viitorul buget al UE. După aceea, va fi un calendar electoral important în unele din statele membre, inclusiv în Franţa. Deci, orice fel de amânare din martie implică riscuri suplimentare, nu ne dă garanţia că lucrurile vor fi privite din alt punct de vedere, într-o perioadă viitoare. Haideţi s-o spun mai clar: dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani", avertiza Leonard Orban.

Aderarea la Schengen a fost amânată în primăvară, invocându-se unele criterii tehnice care ar mai fi trebuit îndeplinite de Bulgaria. În plus, unele state, precum Franţa, Germania, Suedia şi Austria au susţinut amânarea luării unei decizii până după publicarea raportului CE privind MCV din vară.

În aprilie, preşedintele Traian Băsescu declara că rămâne optimist în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este "un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eşec, cum s-ar fi bucurat şi de o intrare în derapaj, ca să-şi facă jocurile politice".

"Obiectivul de intrare în Spaţiul Schengen a fost anul 2011. Este adevărat că noi ne-am scris primăvara, prima parte a anului, martie, dacă nu mă înşel, mai, undeva aici. (...) Nu cred că este obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eşec, cum s-ar fi bucurat şi de o intrare în derapaj a României, ca să-şi facă jocurile politice. Am refuzat şi intrarea în derapaj cu costuri politice enorme şi pentru mine şi pentru Guvern. Refuz şi ideea că România nu intră în Schengen", a spus preşedintele.

El a explicat atunci că abia s-a terminat evaluarea Bulgariei pentru finalizarea ultimului raport, referitor la frontiera terestră.

"Din câte ştiu, este un raport pozitiv. În PE , în plen, aprobarea va fi dată undeva în jurul datei de 6 iunie pentru că între timp trebuie validat raportul Bulgariei în Comisia Sch-Eval (...) Este un procedeu tehnic care trebuie parcurs şi de Bulgaria, iar noi nu am abordat niciodată decuplarea de Bulgaria. Ca atare, dacă în iunie Parlamentul (European, n.r.) aprobă intrarea celor două ţări în Spaţiul Schengen, ne rămâne luna iulie sau septembrie pentru o decizie cu privire la data intrării. De ce spun iulie sau septembrie? Pentru că în Parlament este planificată dezbaterea pe 6 iunie, iar Consiliul JAI se reuneşte pe 9 iunie - cel care poate decide data. Este prea devreme, pe de-o parte. Pe de altă parte, toate statele aşteaptă raportul pe MCV, care o să apară undeva la mijlocul lunii iulie. Ceea ce înseamnă că cel mai probabil se va stabili o dată de intrare ori în luna iulie - ceea ce nu cred, pentru că este simultan cu apariţia raportului - ori în consiliul JAI din septembrie", a explicat preşedintele.

Şeful statului a subliniat însă că rămâne optimist în ceea ce priveşte aderarea la Schengen în acest an, iar întârzierea majoră în atingerea acerstui obiectiv a fost cauzată de Bulgaria.

"Eu rămân optimist că România va intra în Spaţiul Schengen în acest an. Întârzierea majoră - dincolo de nemulţumirile exprimate politic - a fost generată de problemele nerezolvate în timp util de Bulgaria. Dar mergem împreună", a spus preşedintele.

Parlamentul European şi-a exprimat, la 8 iunie, sprijinul pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi a cerut guvernelor europene să nu ţină cele două ţări "ostatice ale discursului populist".

Încă de atunci a fost lansată varianta aderării în trepte a României şi Bulgariei la Schengen, ceea ce înseamnă ca spaţiul aerian şi maritim să fie deschis în acest an, iar o decizie privind data deschiderii frontierelor terestre, mai controversată, să fie luată abia în 2012.

Dacă până în primăvara lui 2011 cuplul franco-german era cel mai vehement opozant al aderării României şi Bulgariei în acest an, treptat Olanda a început să devină un adversar tot mai vocal.

De altfel, în iunie, preşedintele Băsescu avertiza că Olanda devenise "vârful de lance" al adăugării de condiţii pentru aderarea la Schengen, deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susţinut în Parlament de un partid care a impus drept condiţie blocarea aderării României.

"Spre exemplu, există o ţară - şi nu are rost să-i ocolesc numele, Olanda, - cu Guvern minoritar, cu susţinere în Parlament de la un partid care este împotriva imigraţiei şi, în general, antiextindere Uniune Europeană. Una din condiţiile susţinerii este blocarea accesului României şi Bulgariei în Schengen", a spus preşedintele.

El a adăugat că aceasta este o condiţie în programul politic existent la Haga pentru susţinerea în Parlament a Guvernului minoritar.

"Această afirmaţie nu este în van, este o informaţie care poate fi verificată pe site-ul partidului de guvernământ, este în Protocolul de guvernare. Din acest motiv, Olanda a devenit vârful de lance al adăugării de condiţii la condiţiile de acces. Şi, din păcate, în UE nu se pot lua decizii decât prin consens. Toţi cei 27 care sunt în jurul mesei trebuie să fie de acord", preciza preşedintele.

De altfel, se anticipează o decizie negativă în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen, măcar în trepte, la Consiliul JAI de joi tocmai din cauza opoziţiei oficiale a Olandei, la a cărei poziţie s-a raliat şi Finlanda, în timp ce Germania şi Franţa ar urma să voteze favorabil, conform unor surse europene.

(Material de Ioana Câmpean, politic@mediafax.ro)