Băsescu, critici pentru senatorii care s-au opus declasificării deciziei CSAT: Au un interes

„Cred că astăzi s-a făcut un pas în a sprijini clarificarea a ceea ce în dezbaterea publică intră sub incidenţa poveştii statului paralel. Mă bucur că a fost acceptat şi amendamentul pe care eu l-am propus, ca toate planurile comune de acţiune să fie desecretizate şi puse la dispoziţia publicului, exact pentru că acest lucru ar fi de natura de a clarifica în ce măsură au fost aceste instituţii care s-au implicat în justiţie în mod nelegitim. Nu văd de ce unii colegi se opun. Probabil au un mare interes în protejarea acestor secrete”, a afirmat senatorul PMP Traian Băsescu, după adoptarea proiectului legislativ.

La rândul său, senatorul UDMR Cseke Attila a declarat că e nevoie de transparentizare, deoarece există „suspiciuni privind încălcarea unor reglementări privind drepturile omului şi separaţia puterilor în stat”.

„Grupul parlamentar UDMR a sprijinit acest proiect legislativ, aşa cum a ieşit cu raportul de admitere din comisie. Evident că nu este o procedură obişnuită într-un stat, declasificarea unor documente secrete. Dar se întâmplă asemenea lucruri atunci când intervin în spaţiul public suspiciuni privind încălcarea unor reglementări privind drepturile omului şi separaţiei puterilor în stat. Ştim bine că aceste suspiciuni există. Singurul remediu este transparentizarea”, a spus Cseke Attila.

USR a votat împotriva proiectului de lege, după ce senatorul Florina Presadă a cerut scoaterea iniţiativei de pe ordinea de zi.

„Trebuie să argumentez votul împotrivă dat de USR. Modificarea legii este mai mult decât o coincidenţă, este o continuare a încercărilot de şergere a infracţiunilor, pe care unii actori politici chiar dintre iniţiatori le-au săvârşit. Deşi discutăm în această lege despre principiul transparentizaării, în realitate se oferă acces la informaţii clasificate preşedintelui Comisiei comune de control al SRI, care este un ok numit politic şi care va decide pe persoană fizică dacă face public documentul respectiv sau dacă îl păstrează pentru uzul intern al partidului din care face parte. În acest moment nu există niciun studiu de impact al acestui proiect de lege. Nu a fost consultat CSM şi nici Ministerul Justiţiei cu privire la impactul pe care l-ar produce o asemenea prevedere”, a declarat în plen, senatorul USR George Dircă.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că grupul parlamentar din care face parte a votat pentru iniţiativă.

„Rămân surprins de argumentaţia împotriva transparenţei în cadrul procedurilor judiciare. Cu alte cuvinte, oamenii pot să meargă în închisoare, oamenii pot fi puşi să plătească mai mult decât au câştigat în viaţa lor, pot fi judecaţi pe baza unor probe la care nu au acces, pentru că ar putea să aibă un impact asupra sistemului judiciar sau al cauzelor deja soluţionate. Este elementar logic că nu poate avea niciun fel de impact revizionabil, din moment ce e vorba de cauze în care instanţele de judecată s-au pronunţat. Problema este dacă avem încredere în sistemul nostru de justiţie sau nu. În realitate ceea ce propune iniţiatorul este ca procedura să fie dusă tot în faţa instanţelor de judecată. Mie mi se pare anormal să susţinem în continuare chiar şi în acest moment că e bine ce au făcut instanţele care s-au pronunţat pe protocoale secrete. Grupul nostru a votat pentru propunerea legislativă, astfel încât să avem certitudinea că s-a înfăptuit un act de justiţie în România”, a declarat după adoptarea proiectului de lege, senatorul PSD Şerban Nicolae.

Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege, iniţiat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Comisia juridică a Senatului a dat, luni, raport de admitere în forma adoptată de Comisia pentru apărare, cu amendamentul lui Traian Băsescu, asupra proiectului de lege iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru declasificarea hotărârii CSAT 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Proiectul a fost înregistrat în procedură de urgenţă, Senatul fiind prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.