Băsescu, despre Lazăr: Ar trebui să demisioneze sau Iohannis să-l revoce/ Despre referendum: Mă voi duce. Dacă va fi invalidat, nimeni nu va mai putea opri PSD

„E complicat de spus ce ar trebui să facă pentru că deocamdată suntem într-o dezbatere publică jurnalistică. Deci un ziarist, alt ziarist, publică documente, fac documente etc. Nu avem un document oficial. Pe de altă parte, îmi aduc aminte ce mi-a făcut presa pentru că am cerut mapa profesională când am respins-o pe Norica Nicolai, tocmai pentru a anchetat pe unul în locul unui altuia, un om a ajuns în puşcărie. Constatând asta am spus că nu o numesc. Dacă ar fi fost cerută mapa profesională a lui Lazăr, lucrurile acestea s-ar fi văzut. Sunt preşedintele care a condamnat comunismul, în baza unui raport de sute de pagini care include penitenciarele şi viaţa penitenciarelor în regimul comunist şi alt capitol e justiţia, de unde se vede cum era justiţia un instrument al ţinerii sub control a populaţiei şi un instrument impotriva clasei. Procurorii, ei erau jupâni, cum s-a încercat şi aici cu dosarele deschise judecătorilor. Aţi văzut la Oradea. Pe atmosfera care s-a creat domnul procuror general ar trebui să demisioneze singur. Nu are rost să ducă o bătălie pe care o pierde. Nu are rost să mai stea. Dacă nu, ar fi responsabilitatea preşedintelui, ca asigurând continuitatea condamnării comunismului, pe care a făcut-o un alt preşedinte inaintea sa, să îl elibereze din funcţie. Este simbolic, pentru că este la sfârşit de mandat, dar ar trebui făcută. Să îl elibereze din funcţie, nu pentru că există documente oficiale ale unei instituţii care să confirme lucrul acesta, dar dezbaterea publică e suficientă şi a fost alimentată cu documente”, a afirmat Traian Băsescu, duminică seară la România TV.

Întrebat care din aceste două scenarii se va întâmpla, demisia sau revocarea lui Augustin Lazăr, Traian Băsescu a răspuns: „Nu ştiu. Eu spre exemplu nu m-am solidarizat public cu ideea, dintr-un motiv simplu, că s-a făcut această solicitare printr-o abordare politică. Adică a făcut-o domnul Tăriceanu imediat după ce au apărut documente în Luju. Şi m-am abţinut. Eu nu aş face cererea de revocare în numele a ceea ce făcut Tăriceanu, ci în numele raportului de analiză care a condamnat comunismul, ca fiind un regim ilegitim şi criminal. Eu am citit concluziile raportului în Parlament”.

Tot mai multe persoane publice îi cer demisia lui Augustin Lazăr, după ce a apărut, în spaţiul public, faptul că a făcut parte, în anii '80, din comisia care a refuzat eliberarea condiţionată a disidentului Iulius Filip.

Călin Popescu Tăriceanu i-a trimis o scrisoare deschisă şefului statului Klaus Iohannis, prin care i-a solicitat să semneze urgent decretul de revocare din funcţie a procurorului general urmare a dezvăluirilor potrivit cărora Augustin Lazăr a fost implicat în persecutarea disidentului Iulius Filip. Liderul ALDE a anunţat ulterior că nu a primit un răspuns de la şeful statului.

Procurorul general Augustin Lazăr a catalogat drept grosolănii declaraţiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar. Lazăr nu exclude totuşi ca printre dosare să se fi aflat şi cel al disidentului Filip, dar susţine că totul era calculat matematic.

Despre dosarul Revoluţiei: Lazăr a făcut o operaţiune de PR. A fost un anunţ pripit

Traian Băsescu a declarat, referitor la anunţul lui Augustin Lazăr potrivit căruia procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei, că acţiunea a fost una de PR, crezând că „va da peste cap pe toată lumea”, însă rezultatul este lipsit de credibilitate.

„Părerea mea e că domnul Lazăr a făcut o operaţiune de PR crezând că va da peste cap pe toată lumea, însă e lipsit de credibilitate rezultatul. Domnul Lazăr vine cu trei vinovaţi, Voican Voiculescu, Iliescu şi comandatul Aviaţei Militare. Mi-e greu să înţeleg ce a avut cu comandantul Aviaţiei Militare. Probabil o legătură cu plecarea lui Ceauşescu. E clar că a fost un anunţ pripit, o acţiune de PR eşuată. Mi-e foarte greu să am o explicaţie de ce s-a anunţat înaintarea în instanţă, dar continuă ancheta. E o operaţiune de PR pe care dl Lazăr nu avea dreptul să o facă. A crezut că întoarce opinia publică. Nu cred că românii stau cu sufletul la gură, în momentul de faţă, legat de dosarul Revoluţiei. Nu văd de ce s-a făcut gratuit această operaţiune de PR”, a afirmat Traian Băsescu, duminică seară, la România TV.

Acesta a adăugat că speră ca soluţia în dosarul Revoluţiei să fie una corectă, precizând că Parchetul are obligaţia să facă o informare publică cu privire la dosarele în care s-a pronunţat instanţa, care numără peste 2.000 de cauze.

„Aşteaptă istoria în primul rând. Eu sper să fie (corectă soluţia-n.r.). Trebuie puse cap la cap toate soluţiile, pentru că sunt cel puţin 2.000 de dosare a căror anchetă s-a terminat. Numai eu ştiu cinci, şase generali care au fost condamnaţi. Ele trebuie puse la un loc pentru a avea imaginea completă şi pentru justiţie şi pentru istorie. De aceea obligaţia Parchetului, dincolo de a finaliza dosarul, să facă o informare publică legat de dosarele în care s-au pronunţat în instanţă. Sunt peste 2.000 de dosare care s-au judecat”, a conchis fostul preşedinte al României”, a conchis Băsescu.

Augustin Lazăr a anunţat, pe 8 aprilie, că procurorii Secţiei militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus au fost inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii. Procurorul general a mai precizat că dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume şi a prezentat scuze opiniei publice, în numele Ministerului Public, pentru că ancheta a durat atâta timp, respectiv aproape trei decenii.

În dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, procurorii militari i-au trimis în judecată doar pe fostul preşedinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi generalul Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.

Despre neparticiparea sa la Cotroceni: Nu am funcţie de decizie în PMP, ci doar de influenţă

Traian Băsescu a afirmat, referitor la neparticiparea la consultările de la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema situaţiei în justiţie, că a considerat că nu este necesară prezenţa sa, având în vedere că în partid nu mai are o funcţie de decizie, ci doar una de influenţă.

„Eu nu mai am o funcţie în PMP. Sunt doar un preşedinte de onoare şi dacă vreţi sfătuitorul lor. Adesea mă sună, mă consultă, dar partidul este reprezentat de Eugen Tomac care este preşedintele ales în Congres al partidului. Deci PMP a onorat la nivel maxim invitaţia la Cotroceni. Am considerat că nu e necesar pentru că nu am funcţie de decizie, ci doar de influenţă în PMP. Nu eu decid”, a explicat Traian Băsescu, duminică seară, la România TV.

Reacţia lui Băsescu vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a avut joi şi vineri consultări cu partidele politice la Cotroceni pe subiectul situaţiei în justiţie. După consultări, liderul PMP Eugen Tomac a declarat, joi, că delegaţia partidului i-a propune şefului statului trei teme din care ar putea alege una pe care s-o includă ca întrebare la referendum, şi anume un număr de 300 de aleşi, eliminarea pensiilor speciale şi revenirea la alegerea în două tururi a primarilor.

Ulterior consultărilor, Klaus Iohannis a anunţat că PNL, USR, PMP, UDMR şi minorităţile naţionale au îmbrăţişat ideea referendumului.

Băsescu va participa la referendum şi va îndemna oamenii să iasă la vot

Traian Băsescu a declarat că va participa la referendum şi va îndemna oamenii să iasă la vot, însă dacă nu va fi atins cvorumul necesar validării atunci nimeni nu îi va mai putea opri pe liderii PSD să spună „frate, bună ziua. Poporul nu vrea să vă mai băgaţi în justiţie”.

„Eu mă voi duce şi voi îndemna pe cei pe care pot să îi îndemn să participe la referendum. Dar riscul este formidabil, riscul de invalidare prin neatingerea cvorumului şi atunci nimeni nu va mai putea opri PSD să spună «vedeţi nici poporul nu vrea să vă mai băgaţi în justiţie, trebuie să facem ce spunem noi». Şi o vor face cu o duritate fără seamăn, pentru că invalidarea referendumului va fi ocazia pentru liderii PSD să spună «frate, bună ziua. Poporul nu vrea ce vreţi voi justiţie cu interdicţie de a ocupa funcţii publice, cu interdicţie de a da ordonanţe de urgenţă. Staţi că vă dă PSD acum ordonanţe de urgenţă până vă săturaţi»”, a afirmat Traian Băsescu, duminică seară la România TV.

Fostul preşedinte a adăugat că PSD va juca acea carte a neprezentării la vot, iar dacă referendumul va fi invalidat, atunci partidul lui Liviu Dragnea va folosi acest lucru ca o „teribilă armă” împotriva lui Klaus Iohannis şi îi va da o lovitură premergătoare alegerilor prezidenţiale.

„Eu cred că PSD va juca acea carte a neprezentării la vot. O vor face ori public, ori prin organizaţii, dar vor juca această carte pentru că, pe o parte, eşuarea referendumului are efectele de a le da cea mai teribilă armă - «vedeţi că nici poporul nu e cu dumneavoastră. Domnule preşedinte şi cu cei care strigă lăsaţi justiţia independentă», iar pe de altă parte este o lovitură premergătoare alegerilor prezidenţiale care sunt peste câteva luni. Deci e riscant, dar nu e mai puţin adevărat că lansarea referendumului îi permite preşedintelui să joace în campanie, pe tema referendumului, iar românii se vor duce în mod cert, cei care se vor duce, să voteze partidele pentru PE, unii dintre cei care votează la alegeri vor vota la referendum alţii nu”, a explicat Băsescu.

El a conchis că după toate acestea românii nu vor ştii ce au votat, pentru că dezbaterea publică nu este despre alegerile europarlamentare şi Uniunea Europeană, ci despre teme precum Laura Codruţa Kovesi candidat la şefia Parchetului UE sau dacă va fi sau nu din nou condamnat Liviu Dragnea.

„Concluzia va fi că românii habar nu vor avea ce au votat, pentru că ţinem dezbaterea publică în zona Kovesi procuror şef european, intră Dragnea sau nu la puşcărie, în loc să le explicăm românilor şi situaţia UE şi ce putem face pentru că România e a şasea ca forţă de vot în PE, făcând abstracţie de Marea Britanie. Dacă e şi Marea Britanie e a şaptea ţară ca forţă de vot”, a conchis Traian Băsescu.

Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunţat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face „mai eficient şi mai puternic”.

La patru zile distanţă, şeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes naţional care urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.

Despre Kovesi: Ar fi rău să ne trezim că, după numirea ei la Parchetul UE, este trimisă în judecată

Traian Băsescu a afirmat că nu ar fi un lucru rău pentru România dacă Laura Codruţa Kovesi ar ajunge la şefia Parchetului UE, însă rău ar fi dacă, la un an după numire, ea ar deveni inculpată şi ar fi trimisă în judecată, pentru că atunci ar trebui să părăsească funcţia.

„Dacă va ajunge, va fi foarte bine pentru ea, va fi şi un semnal. Eu nu văd nimic rău pentru România. Singurul lucru rău ar fi să ne trezim că, după un an de când este numită, este inculpată şi trimisă în judecată în România. Atunci ar fi rău pentru că ar trebui să părăsească funcţia. Dacă vă aduceţi aminte într-o astfel de situaţie am avut vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, ministrul Tănăsescu şi în momentul în care a fost pus sub acuzare de DNA a trebuit să îl chemăm acasă şi să pierdem funcţia de vicepreşedinte al BEI, care nu era o funcţie mică, ci gigantică”, a declarat Traian Băsescu, duminică seară la România TV.

Întrebat dacă Kovesi mai are o şansă reală la funcţia de procuror-şef european, Băsescu a răspuns: „Având în vedere disputa între Consiliul UE şi Parlament nu îi dau foarte mari şanse pentru că de regulă aceste dispute se finalizează în favoarea Consiliului UE, dar un procent de şansă există şi el trebuie valorificat, trebui jucat până la ultima clipă. Adică un 5-10-15% are şanse şi Parlamentul să îşi impună propunerea. Restul până la 100% reprezintă şansa Consiliului UE, acolo sunt guvernele şi ele au forţa lor în negociere”.

Cea de-a patra rundă de negocieri pentru şefia Parchetului UE a fost anulată, atâta timp când Consiliul UE nu este flexibil a anunţat europdeputatul PNL Siegfried Mureşan. Dacă negocierile nu vor fi reluate până pe 18 aprilie atunci ele vor fi amânate până după alegerile europarlamentare din 26 mai.

Consiliul Uniunii Europene a reiterat, săptămâna trecută, susţinerea pentru numirea francezului Jean-Francois Bohnert în funcţia de procuror-şef european, anunţă instituţia, semnalând că negocierile ar putea fi transferate viitoarei legislaturi a Parlamentului European.

Echipa Parlamentului European pentru şefia Parchetului UE i-a transmis o scrisoare preşedintelui instituţiei, Antonio Tajani, în care precizează că negocierile cu Consiliului UE nu vor fi reluate dacă instituţia nu va veni cu un nou candidat, potrivit documentului postat de Siegfried Mureşan pe Facebook. Parlamentul susţine candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European, motivând că aceasta este competentă pentru o astfel de funcţie.