Băsescu: Este necesară regândirea dispoziţiilor constituţionale privind CSM

Şeful statului a susţinut că deşi membrii Comisiei prezidenţiale nu au avut în vedere acest aspect, consideră că este necesară regândirea dispoziţiilor constituţionale privind CSM, respectiv raportul şi rolul Consiliului.

Potrivit articolului 133 din Constituţia României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

În alineatul 2 al articolului 133 se arată că CSM este alcătuit din 19 membri, din care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat, care participă numai la lucrările în plen, şi ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de şase ani.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre cei 14 magistraţi aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Potrivit articolului 134 din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.

Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei, potrivit Constituţiei.

Citeşte şi

Băsescu: Dizolvarea Parlamentului, un ultim recurs pentru încheierea crizelor

Băsescu ar prefera un regim semiprezidenţial

Parlamentul să fie dizolvat dacă preşedintele suspendat e reconfirmat la referendum

Geoană: Statul român este reflecţia unui spirit extrem de politizat

Boc: Reforma constituţională trebuie să conducă şi la regândirea sistemului de privilegii