Băsescu: Europa nu e ferită de efectele crizei, dar să privim viitorul cu optimism şi creativitate

"Mă bucur să particip alături de dumneavoastră la aniversarea a 60 de ani de la debutul procesului de construcţie a UE. Ziua Europei reprezintă un bun prilej de a-i celebra pe fondatorii UE şi de a reflecta asupra etapelor parcurse de la un ambiţios proiect al lui Jean Monnet şi Robert Schuman şi până la actuala realitate complexă a constucţiei europene. (...) Astăzi ne confruntăm cu momente foarte dificile în istoria de peste jumătate de secol a Uniunii. Criza economică şi financiară nu are precedent în istoria postbelică", a spus preşedintele Traian Băsescu, la la recepţia oferită, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Zilei Europei.

El a subliniat că, deşi o parte din potenţialului negativ al crizei "s-a diminuat", evenimentele recente demonstrează că "Europa nu este nici pe departe ferită de efectele acesteia", iar actualele împrejurări "testează mai mult ca oricând capacitatea statelor membre de a fi solidare, de a integra în propria lor politică principiile părinţilor fondatori ai Uniunii".

Şeful statului a ţinut să menţioneze că Ziua de 9 mai 2010 are semnificaţii aparte pentru români, care celebrează Proclamaţia independenţei de stat a României semnată la 9 mai 1877 şi, totodată, finalul celui de-Al Doilea Război Mondial şi al unei perioade marcate de conflicte şi dezbinare în Europa.

"Sărbătoarea acestei zile este un excelent prilej de a reaminti importanţa valorilor şi principiilor care stau la baza UE şi permanenta lor actualitate. Nu trebuie să uităm că un numitor comun al acestora era solidaritatea. Acest principiu indispensabil, căruia i se datorează existenţa marii familii europene, care este Uniunea, trebuie să ne ghideze în continuare acţiunile la nivel comunitar", a spus Băsescu.

El a reamintit "cuvintele cât se poate de actuale" ale lui Jean Monnet, care spunea, la debutul construcţiei comunitare, că "nimic nu este posibil fără implicarea oamenilor, însă nimic nu are un viitor durabil în lipsa instituţiilor".

Pe de altă parte, Băsescu a precizat că "leadershipul politic şi acţiunea comună a statelor membre şi instituţiilor comunitare sunt vitale" pentru a asigura generaţiile viitoare de cetăţeni europeni că vor trăi în pace şi vor beneficia de o viaţă sigură şi prosperă.

"Integrarea politică şi economică a Uniunii trebuie să continue. Europa nu-şi poate apăra eficient interesele şi nu-şi poate menţine prosperitatea şi nu poate rămâne un actor global relevant fără un nivel suţinut de integrare. Putem găsi împreună soluţii la problemele cu care se confruntă UE mobilizându-ne şi acţionând coordonat. Consider că această solidaritate trebuie asumată inclusiv de la nivelul cetăţeanului de rând, al clasei politice, administraţiei publice şi societăţii civile. În cazul României, modernizarea statului poate fi dusă la bun sfârşit cu aportul activ al fiecărui cetăţean, de la cetăţeanul simplu până la cei direct implicaţi în acest proces", a mai spus şeful statului, care este convins că "o Uniune puternică şi unită este în interesul fiecărui stat membru, inclusiv interesul României".

El a apreciat că "România va continua să-şi construiască în următorii ani un profil solid în Uniunea Europeană", menţionând că ţara noastră are un potenţial real şi poate "contribui în mod substanţial în domenii precum consolidarea pieţei interne, reforma politicii agricole comune şi a politicii de coeziune, asigurarea securităţii energetice a Uniunii, asigurarea păcii şi securităţii în lume, prin perfecţionarea mecanismelor civile de gestionare a crizelor".

În finalul discursului său, Traian Băsescu a ţinut să îi îndemne pe români să privească viitorul "cu optimism, curaj şi creativitate".

"Perioadele dificile pot fi şi cele mai fecunde din punct de vedere al ideilor îndrăzneţe, al soluţiilor inovatoare şi al acţiunii conjugate. Confruntată cu dificultăţi, o comunitate strânge rândurile, acţionează solidar şi hotărât. Prin acţiunea noastră, Uniunea trebuie însă întărită din încercările actuale, iar principiile reconcilierii, solidarităţii şi unităţii, ilustrate în declaraţia Schuman, să îşi dovedească încă o dată trăinicia", a conchis Băsescu.

La recepţia oferită cu prilejul Zilei Europei au fost prezenţi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, premierul Emil Boc, majoritatea miniştrilor, printre care Adriean Videanu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Elena Udrea, Gabriel Oprea, Gabriel Sandu.

La eveniment au mai participat preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, directorul SRI, George Maior, directorul STS, Marcel Opriş, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, dar şi preşedinţi de partide precum George Becali şi Marian Miluţ, UNPR fiind reprezentat de Anghel Iordăndescu, Neculai Onţanu şi Cristian Diaconescu.

Alţi invitaţi au fost Prinţul Paul şi Prinţesa Lia, Regele Cioabă. De asemenea, au fost prezenţi numeroşi reprezentanţi ai cultelor, ai misiunilor diplomatice străine, ai Armatei. Din domeniul sportiv, la recepţie au participat Octavian Belu, Mariana Bitang, Ivan Patzaichin.

De la eveniment au lipsit personalităţi precum foştii şefi de stat Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, Patriarhul Daniel, preşedinţii PNL şi PSD, Crin Antonescu şi, respectiv, Victor Ponta, dar şi vicepremierul Marko Bela şi miniştrii UDMR.

Evenimentul era programat să se desfăşoare în grădina interioară a Palatului Cotroceni, dar, din cauza vremii, s-a desfăşurat în Sala Unirii, care s-a dovedit a fi neîncăpătoare.