Băsescu, fost marinar, ministru, lider de partid, în cursă pentru un nou mandat la Cotroceni

Născut la 4 noiembrie 1951, în oraşul Basarabi din judeţul Constanţa, Traian Băsescu a avut o carieră în domeniul naval, absolvind în 1976 Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, iar în 1995 finalizând cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.

Începutul activităţii profesionale a lui Traian Băsescu a avut loc tot în domeniul naval, acesta devenind, în 1976-1981 Ofiţer Maritim gradele III, II şi I, pe nave de mare tonaj la Navrom Constanţa, iar în 1981-1987 fiind căpitan de cursă lungă şi comandant al navelor Argeş, Crişana şi Biruinţa.

În perioada 1987-1989 a fost şef al Agenţiei Navrom din Anvers.

După Revoluţie, în 1989-1990, Traian Băsescu deţine funcţia de director general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor, iar în 1990-1991 ajunge subsecretar de stat - şeful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor.

1990 - 1992 reprezintă primul mandat al lui Traian Băsescu în fruncţia de ministru al Transporturilor, în Cabinetele conduse de Petre Roman şi Theodor Stolojan, după pierderea alegerilor, în perioada 1992-1996, fiind deputat în Parlamentul României.

Din 1996 până în 2000, Traian Băsescu revine în fruntea Ministerului Transporturilor în guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile şi Mugur Isărescu.

Anul 2000 reprezintă anul de reorientare profesională şi politică a lui Băsescu, acesta candidând la Primăria Capitalei şi fiind ales de bucureşteni. În 2004, câştigă un al doilea mandat la Primărie, din primul tur, mult în faţa candidatului PSD, Mircea Geoană. Băsescu renunţă, însă, la acest mandat în momentul în care devine, pe 20 decembrie 2004 - preşedinte al României, în urma unei finale dure cu contracandidatul său de la PSD, Adrian Năstase.

Activitatea politică a lui Traian Băsescu a început încă înainte de 1989, acesta declarând că a fost membru al Partidului Comunist Român, condiţie pentru avansarea în carieră.

După revoluţia din 1989, Băsescu a făcut parte din FSN, în 1992 fiind ales din partea acestei formaţiuni deputat de Vaslui. După ruperea PD de FSN, Traian Băsescu a coordonat în 1996 campania electorală a lui Petre Roman, iar în 1996-2000 a devenit din nou deputat de Vaslui din partea PD.

În perioada 2000-2001, el deţine preşedinţia Organizaţiei Partidului Democrat a Municipiului Bucureşti, iar în 2001 devine preşedintele partidului.

În 2003-2004, deţine funcţia de co-preşedinte al Alianţei D.A. alături de Theodor Stolojan. În 2004 renunţă la şefia Partidului Democrat, odată cu preluarea mandatului de preşedinte al României.

În politică, Traian Băsescu s-a definit drept luptător.

De când se ştie în politică, Traian Băsescu a fost ca maelstrom-ul. Făcător şi desfăcător de partide, bulversator de guverne şi, în ultima vreme, rezervor de prim-miniştri. A avut la picioare, pe rând, o navă, un minister, un partid şi, în cele din urmă, un palat (prezidenţial).

De-a lungul timpului, în jurul său s-a format şi a crescut un adevărat folclor, preşedintele în funcţie fiind dintre cei care stârnesc sentimente contradictorii, admiratorii şi detractorii săi fiind însă la fel de vehemenţi.

Băsescu este un frenetic al jocului politic şi a schimbărilor cu orice chip. "De-a curmezişul" este o stare de spirit naturală a locatarului de la Cotroceni.

În campania electorală a spus, fără a clipi, că nu a făcut niciun compromis şi că s-ar lipsi cu generozitate de doi ani dintr-un viitor mandat numai să se revizuiască Constituţia. Adică, printre altele, să-şi poată juca rolul de terminator de parlamentari. Să pună mai abitir la zid ceea ce numeşte faună politică.

Până atunci, este marele neînţeles, căci obiectivele sale "de interes naţional" n-au fost sprijinite de fosta majoritate parlamentară de vis şi, evident, nici de trusturile de presă ale mogulilor. Nu s-a dat în lături să-i parodieze pe jurnalişti în clipuri şi nici să spună că îi este "ruşine de ruşinea" acelora care, atunci când şeful statului îşi ia un clop pe cap sau când tunde o oaie, "au făcut emisiuni întregi la televiziuni".

Este veşnic în războaie, cu vorba tăioasă într-o mână şi Constituţia în cealaltă. Vrea să ducă nava România într-un port liniştit, dar parcă a obosit de atâtea hărţuieli. Probabil că Traian Băsescu, luptătorul, îşi alungă în fiecare zi din suflet umbra pasageră a plecatului pe scut.

În ceea ce priveşte averea, familia Traian şi Maria Băsescu deţine puţin peste 200 de metri de teren în Bucureşti, împărţiţi în două parcele, ambele cumpărate de soţii Băsescu în 2003. În acelaşi an, familia Băsescu şi-a cumpărat un apartament şi un garaj, însă, conform declaraţiei de avere a actualului şef al statului, cei doi nu au în prezent nicio maşină.

Adresa la care se află apartamentul nu apare în declaraţia de avere, lucru care, de altfel, nici nu este cerut de lege. Preşedintele însă a fost implicat, pe vremea când era primar general, într-o controversă legată de achiziţionarea unei locuinţe pe strada Mihăileanu din Bucureşti.

Pe tot parcursul mandatului său de şef al statului, preşedintele a votat la Liceul Xenopol din Bucureşti, unde votează cetăţenii care au domiciliul pe strada Mihăileanu din Capitală.

Şeful statului confirma, în 11 februarie 2005, într-un comunicat al Preşedinţiei, că deţine o locuinţă pe strada Ştefan Mihăileanu nr.2 din Capitală, susţinînd că a cumpărat-o legal, în 2003, cu 640 de milioane de lei.

Preşedintele decidea, după numai două zile, să solicite Administraţiei Fondului Imobiliar (AFI) anularea contractului de vînzare-cumpărare a apartamentului din casa situată pe strada Ştefan Mihăileanu nr.2. Potrivit Preşedinţiei, decizia lui Traian Băsescu avea în vedere "dorinţa de a clarifica situaţia sa locativă".

Totodată, "din respect faţă de opinia publică, înţelegea să renunţe la acest apartament pe următorul considerent: în noua calitate pe care o are, conform legii, preşedintele statului beneficiază de o locuinţă de serviciu, inclusiv după terminarea mandatului de preşedinte", menţiona Preşedinţia.

Băsescu preciza ulterior că s-a răzgândit şi că va renunţa la locuinţa din Mihăileanu doar dacă justiţia va dovedi că aceasta a fost achiziţionată ilegal.

Preşedintele declara, pe 4 iulie 2007, într-o emisiune la Realitatea TV, că subiectul locuinţei sale din Strada Mihăileanu din Bucureşti constituie "un aspect de moralitate, iar nu unul de ilegalitate". Băsescu preciza că va găsi soluţii pentru rezolvarea problemei, care este "mai complicată decât pare".

"O să-mi găsesc soluţii să-mi apăr conştiinţa, nu bătăliile publice", spunea Băsescu, menţionând că imobilul "a intrat în circuitul civil".

Pe lângă locuinţa din Bucureşti, familia Băsescu mai deţine o colecţie de ceasuri, bijuterii şi tablouri care valorează 72.000 de euro.

Şeful statului şi soţia sa au împreună depozite bancare conţinând aproape 85.000 de dolari, 26.800 de euro şi aproape jumătate de milion de lei.

Maria Băsescu, soţia şefului statului, nu a avut, conform celei mai recente declaraţii de avere a preşedintelui, niciun venit în 2008, singurii bani fiind cei aduşi de soţul acesteia, provenind din indemnizaţia de şef de stat şi din diverse indemnizaţii aferente deplasărilor externe: aproape 77.000 de lei şi 8.100 de euro.

Declaraţia de avere a lui Băsescu are şi o anexă în care apar date referitoare la contul de campanie. În acest cont, şeful statului avea, la data completării declaraţiei, aproape 500 de dolari, până în 500 de lei, circa 50 de euro şi 85 de dolari canadieni.

În aceeaşi anexă, şeful statului mai notează cheltuirea sumei de 30.000 de lei pentru refacerea casei familiei Sofiei Rusu, din Săuceşti, Bacău, locuinţa fiind distrusă la inundaţiile din 2008.

Nici şeful statului şi nici soţia sa nu deţin acţiuni la vreo firmă, singura calitate a lui Băsescu fiind aceea de şef al statului.

(Material realizat de Valentina Ion, Indira Crasnea)