Băsescu: În ianuarie discutăm cu o delegaţie din Kazahstan despre eşalonarea creanţei Rompetrol

El a spus că i-a propus preşedintelui din Kazahstan, recent, eşalonarea pe 2-3 ani a plăţilor, în sume şi termene fixe, înţelegând că Rompetrol este în dificultate în prezent din cauza crizei.

Băsescu a menţionat că Nursultan Nazarbaev a răspuns că în ianuare va fi trimisă la Bucureşti o comisie pentru a discuta eşalonarea. "În ianuarie va fi trimisă o comisie pentru a discuta eşalonarea şi asigurarea că Kaz Munai Gaz îşi va onora obligaţiile fără să încerce să meargă pe metodele pe care şi acum văd că domnul Patriciu încearcă să le promoveze", a spus Băsescu.

El a insistat pe subiectul datoriilor pe care statul român trebuie să le încaseze. "Nu-mi datorează nimic (Patriciu, n.r.). Să vină avocaţii. Aici discutăm de 580 de milioane de dolari pe care statul român trebuia să îi încaseze şi nu discutăm de valoarea acţiunilor. Cei 580 de milioane de dolari pot fi plătiţi şi în acţiuni, dacă aşa hotărâm, dar trebuie să acopere valoarea de 580 de milioane de dolari la data returnării", a spus Băsescu.

Potrivit acestuia, statul român poate accepta orice soluţie convenabilă. "Statul român poate accepta orice soluţie, dar nu în acţiuni cum încearcă să-i convingă domnul Patriciu - au mai rămas nişte obligaţii reciproce - dânsul încearcă să deprecieze valoarea acţiunilor Rompetrol de la data la care dânsul a vândut, şi asta înseamnă că statul român ar trebui să încaseze doar vreo 250-300 de milioane. Dar nu Patriciu e subiectul", a spus Băsescu.

Preşedintele a cerut, pe 3 decembrie, la întâlnirea de la Astana cu preşedintele Republicii Kazahstan, Nursultan Nazarbaev, onorarea integrală a creanţei bugetare a Companiei Rompetrol-Rafinare faţă de statul român.

La precedenta vizită în Kazahstan, în martie 2010, preşedintele Traian Băsescu a spus, la o întâlnire cu oameni de afaceri, că este necesară respectarea angajamentelor şi obligaţiilor asumate de către companiile care activează în România.

În mai 2010, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a susţinut că Executivul nu ar fi nevoit să reducă pensiile mici dacă omul de afaceri Dinu Patriciu şi-ar plăti datoriile către statul român, în valoare de 600 de milioane de dolari. Udrea a menţionat, într-o emisiune la B1 TV, că termenul pentru plata datoriei expiră toamna aceasta, dar KazMunaiGaz, care a achiziţionat de la Dinu Patriciu compania Rompetrol, nu îşi poate plăti datoria.

"Dacă domnul Dinu Patriciu, mentorul şi finanţatorul domnului Crin Antonescu (...), şi-ar plăti datoria către statul român, de 600 de milioane de dolari, nu ar mai trebui să tăiem pensiile mici", a spus Elena Udrea.

În august, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la TVR, că "magnaţii", deşi au datorii la stat, sunt "cei mai împotriva taxelor şi dau lecţii", invocându-i aici pe Dinu Patriciu, Răzvan Temeşan sau Ion Nicolae.

Traian Băsescu a afirmat că "magnaţii", cei care datorează destul de mult României, "sunt cei mai împotriva taxelor". "Cei mai împotriva taxelor îl vedem de domnul Nicolae, îl vedem pe domnul Patriciu, care încă n-a dat banii înapoi, cei 600 de milioane, ci i-a transferat la Kaz Munai", a spus şeful statului.

Întrebat de ce nu este executată compania KazMunai, Traian Băsescu a replicat: "Va fi executat".

În 10 noiembrie, premierul Emil Boc i-a mandatat pe reprezentanţii Guvernului implicaţi în litigiul cu Rompetrol Rafinare (RRC) pentru datoriile istorice ale companiei să continue procesul pentru a încasa întreaga sumă care trebuie recuperată şi să nu accepte transformarea în acţiuni a acestor restanţe.

Judecătoria sectorului 5 a respins, în 8 noiembrie, contestaţia Rompetrol Rafinare la decizia Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) de a institui sechestru asigurator asupra unor active ale companiei, pentru a preveni înstrăinarea respectivelor bunuri, în condiţiile în care compania are de plătit datorii istorice de peste 500 milioane euro.

ANAF a instituit, în 10 septembrie, sechestru asigurator asupra unor terenuri şi instalaţii ale Rompetrol Rafinare, precum şi asupra participaţiilor în filialele sale, pentru a preveni înstrăinarea bunurilor respective, în condiţiile în care compania are de achitat datorii istorice reprezentând obligaţiuni ajunse la maturitate.

Decizia ANAF privind instituirea sechestrului este legată de o emisiune de obligaţiuni convertibile, în valoare de 570 de milioane de euro (740 de milioane de dolari), scadente la 30 septembrie, emise în 2003 statului român în cadrul unei conversii a datoriilor Rompetrol Rafinare.

Astfel, grupul KazMunaiGaz a decis, la finele lunii septembrie, conversia în acţiuni a obligaţiunilor emise de Rompetrol în 2003 şi pe care nu le-a răscumpărat de la stat, care ar urma să redevină acţionar, însă cu un pachet minoritar.

Guvernul a anunţat că va contesta în instanţă decizia Rompetrol.

Potrivit Fiscului, Rompetrol a ales modalitatea de răscumpărare a obligaţiunilor când a efectuat o plată parţială în august, în valoare de 54 de milioane de euro, iar restul titlurilor nu pot fi convertite în acţiuni.

La începutul lunii octombrie, directorul general al KazMunaiGaz, Kairgeldi Kabildin, a declarat că intenţionează să ajungă până la sfârşitul anului la o înţelegere cu statul român în privinţa datoriei Rompetrol Group.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a pus sub supraveghere, pentru o eventuală retrogradare, ratingul "B+" pentru credite pe termen lung al grupului Rompetrol, după ce ANAF a instituit sechestru asupra activelor subsidiarei Rompetrol Rafinare.