Băsescu, înainte de plecarea la Bruxelles: Un punct cu miză extraordinar de mare - strategia UE 2020

"Voi participa la Summit-ul de primăvară al Consiliului European. Pe agendă sunt două subiecte principale. Primul este Strategia UE 2020, reprezentând noua strategie a UE privind crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Cel de-al doilea subiect este identificarea noilor linii de acţiune a UE pentru etapele următoare ale negocierilor internaţionale privind schimbările climatice. Pe agenda Consiliului European figurează şi alte subiecte, cum ar fi obiectivele UE pentru reuniunea G20 de la Toronto, din luna iunie, precum şi menţinerea comeptitivităţii economice a Uniunii Europene. Simpla enumerare a subiectelor în discuţie vă arată că există un punct cu miză extraordinar de mare, anume noua strategie a Uniunii Europene, strategia UE 2020, dacă vreţi strategia de continuare a strategiei Lisabona şi, practic, prefigurarea obiectivelor UE pentru următorii 10 ani", a declarat, înainte de plecarea spre Bruxelles, Traian Băsescu.

Şeful statului român a prezentat câteva dintre obiectivele propuse de Comisia Europeană în dezbaterea acestui Consiliu pentru Strategia UE 2020.

"Unul din obiective ar fi creşterea ratei de ocupare a populaţiei cuprinse între 20 şi 64 de ani până la cel puţin 75%. Este un obiectiv extrem de ambiţios, care se întinde ca orizont de timp pe 10 ani şi sunt convins că va genera dezbateri serioase în interiorul Consiliului. Un alt obiectiv al agendei UE 2020 este legat de stimularea cercetării şi alocarea a 3% din PIB în medie la nivelul UE pentru cercetare. Este evident că fără cercetare UE îşi poate pierde competitivitatea pe pieţele globale. Aici aş face o precizare: nu este vorba neapărat de 3% alocat din Produsul Intern Brut al fiecărei ţări. În primul rând, este vorba de o medie la nivelul Uniunii Europene, în al doilea rând, se vizează angajarea cu circa două treimi al fondurilor private, a resurselor financiare venite din sectorul privat. Dacă îmi permiteţi o împărţire matematică, dar extrem de teoretizată, 1% din PIB ar trebui să fie contribuţia statelor şi 2% o contribuţie a sectorului privat. Cel puţin acest lucru îl va susţine România", a adăugat Băsescu.

El a mai spus că o altă ţintă a discuţiilor se referă la implementarea obiectivelor din domeniul schimbărilor climatice.

"Ca să nu fiu foarte eliptic, este vorba de reducerea emisiilor de carbon cu 20% până în 2020, creşterea eficienţei energetice cu 20%, precum şi creşterea la cel puţin 20% a ponderii energiei din surse regenerabile. Aş face un comentariu. După cum ştiţi, la nivelul UE s-a încercat pentru conferinţa de la Copenhaga, de la sfârşitul anului trecut, acreditarea unei ţinte mult mai ambiţioase, adică reducerea sau creşterea cu 30% pe cele trei paliere, nu cu 20%. România nu va susţine abordarea unui astfel de obiectiv - 30-30-30, ci vom susţine rămânerea în obiectivele iniţiale ale Uniunii. Este lesne de înţeles, suntem o ţară care se dezvoltă. Oricum, obiectivul 20-20-20 este destul de dificil pentru România. Şi costisitor", a menţionat preşedintele Băsescu.

Totodată, el a precizat că se va mai discuta şi despre reducerea cu 25% a nivelului de sărăcie, ceea ce s-ar materializa în ieşirea din standardele de sărăcie a circa 20 de milioane de cetăţeni ai UE în următorii 10 ani, dar a apreciat că este un obiectiv extrem de dificil, foarte dificil de comensurat politic, care poate deveni o armă politică în oricare din ţările UE". Poziţia preşedintelui român va fi de susţinere a acestui obiectiv, dar statelor intrate în UE în ultimii ani să li se pună la dispoziţie resurse pentru îndeplinirea acestei ţinte.

De asemenea, el a mai spus că la Bruxelles se va discuta şi despre posibilitatea ca populaţia cu vârstă cuprinsă între 30 şi 34 de ani se se ajungă la o medie de 40% de cetăţeni cu studii superioare.

Traian Băsescu a mai spus că va participa, în calitate de invitat, şi la Consiliul PPE şi că va avea o discuţie cu preşedintele în exerciţiu al Uniunii, Jose Luis Rodriguez Zapatero, legat de obiective ale României şi de probleme economice şi sociale pe care ţara noastră le are.