Băsescu înainte de plecarea la Consiliul European: Prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova

Declaraţiile preşedintelui:

• Prioritatea mea la acest Consiliu este legată de buget şi de Republica Moldova.

• Nu văd şansele de a ajunge la o înţelegere ca maxime, dar sunt mult mai mari.

• O miză a noastră ar fi ca din fondurile alocate în alte zone ale bugetului să putem dezvolta ajutor pentru agricultură.

• România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă comună sau de la coeziune.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Adrian Sârbu: N-avem pe cine alege Președinte pe 24 noiembrie, dar du-te la vot și pune ștampila pe alb, pe niciunul! E singura formă să le arăți că exiști

  • Istoria alegerilor prezidenţiale din România: de la căderea comunismului la democraţia europeană

  • Gala ZF 26 de ani. Gerard Baker, bancher, jurnalist, editor global WSJ: Alegerea lui Trump în SUA reprezintă un moment transformaţional prin care ordinea mondială liberală este răsturnată. Ce înseamnă votul pentru Trump pentru Europa, pentru România şi pentru războiul din Ucraina?

  • Alegeri prezidenţiale 2024: Cine sunt cei 13 candidaţi în cursa pentru Cotroceni şi care sunt programele lor politice propuse

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria politic

• Pe agendă sunt 3 subiecte: contribuţia comerţului internaţional la creşterea economică şi la creşterea numărului locurilor de muncă; situaţia din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii şi reacţia UE la evenimentele din aceste zone, mai ales la fenomenul primăverii arabe; cadrul financiar multianual 2014-2020.

Preşedintele Traian Băsescu va participa joi şi vineri la Consiliul European de la Bruxelles, unde va avea loc a doua rundă de negocieri la nivelul celor 28 de lideri ai statelor UE privind cadrul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii.

La recentul Consiliu European dedicat special acestui subiect, din 22-23 noiembrie 2012, nu s-a ajuns la un acord final, însă s-a acceptat o reducere totală de 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, de 1.033 miliarde de euro.

Liderii europeni au identificat în noiembrie soluţii de tăieri pentru 70 de miliarde de euro, rămânând ca la acest Consiliu să se pună de acord pentru distribuirea pe capitole a restului de reducere de 30 de miliarde.

Misiunea preşedintelui Băsescu şi a delegaţiei României va fi să obţină o formulă de calcul a bugetului european care să implice o reducere cât mai mică asupra alocării naţionale, care oricum va fi semnificativ mai mare faţă de nivelul de 33,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Premierul Victor Ponta afirma miercuri că obiectivul preşedintelui Băsescu şi al delegaţiei care îl însoţeşte, din care vor face parte şi ministrul de Externe Titus Corlăţean, precum şi secretari de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, este obţinerea unor sume cât mai mari pe instrumentele principale ale alocării României – fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

"Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece", a spus Ponta în şedinţa de guvern de miercuri.

Dincolo de suma rezultată pentru România în urma stabilirii unei formule de calcul, pentru România este importantă obţinerea unor alte obiective care vor facilita o absorbţie mai eficientă pentru perioada 2014-2020: nivel de cofinanţare de 95% pentru ţările care sunt în acorduri cu FMI şi Comisia Europeană, eligibilitatea TVA şi pentru proiectele de infrastructură, un procent cât mai ridicat pentru prefinanţare.

Băsescu declara după Consiliul din noiembrie că a reuşit stabilirea unui nivel de cofinanţare de 85% faţă de propunerea aflată pe masă de 75% şi că rămâne ca obiectiv includerea unui "top-up" de încă 10% condiţionat de aflarea în acord cu FMI şi Comisia Europeană şi că a mai obţinut un nivel al prefinanţării de 4% faţă de 2% în propunerea iniţială, însă doreşte ca în urma negocierilor următoare să ajungă măcar la 7%, în prezent România beneficiind de o derogare pentru un procent de 9%.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, anunţa marţi, în scrisoarea transmisă liderilor UE, că negocierile vor începe mai devreme decât de obicei, de la ora locală 15.00, prin prezentarea unei propuneri de buget de către echipa sa. El menţiona şi că pentru vineri, ziua a doua a Consiliului, punctele de pe agendă sunt altele – comerţul internaţional, situaţia din Mali, Primăvara Arabă.

Este de aşteptat aşadar ajungerea la un compromis asupra bugetului UE în cursul nopţii de joi şi evitarea unei prelungiri nedeterminate a discuţiilor, cum a fost la Consiliul din noiembrie. Negocierile la nivel înalt purtate în ultimile săptămâni între Van Rompuy şi liderii statelor mari contributoare – Germania, Franţa şi Marea Britanie - urmăreau să creeze premisele pentru realizarea unui acord privind distribuirea reducerilor de 30 de miliarde de euro.

Într-un mesaj transmis marţi, Van Rompuy arăta că în negocierile de la acest Consiliu trebuie prioritizate alocările de fonduri pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, cheltuielile pentru cercetare, inovare şi educaţie, care constituie motorul creşterii economice şi al înfiinţării unor noi locuri de muncă. "Şi trebuie să maximizăm potenţialul de creştere economică şi creare de locuri de muncă din toate instrumentele noastre, de la Coeziune până la Agricultură. Avem nevoie de mai multă valoare adăugată pentru banii alocaţi", a arătat Van Rompuy.

El a subliniat că pentru a se ajunge la un compromis la Consiliul din această săptămână, toţi liderii europeni trebuie să fie pregătiţi să cedeze şi să facă alegeri în acest sens. Van Rompuy a mai arătat şi că nu trebuie uitat că după obţinerea unui acord la nivelul celor 27 de state plus Croaţia e nevoie şi de realizarea unei înţelegeri finale cu Parlamentul European, pentru care e nevoie iarăşi de disponibilitate la compromis.

În situaţia unui acord la nivelul liderilor europeni, Consiliul UE va aproba proiectul de regulament al cadrului financiar multianual (MFF), redactat conform liniilor convenite în Consiliul European. Parlamentul European se va pronunţa asupra acestuia prin adoptare sau respingere, fără a avea posibilitatea de a depune amendamente.

România va fi reprezentată la Consiliul European din luna februarie de către preşedintele Traian Băsescu, a declarat premierul Victor Ponta, arătând că nu îi convine acest lucru, dar că procedura va fi aplicată până când în noua Constituţie va fi reglementată şi această problemă.

Citeşte şi: Ponta: Nu-mi convine şi nu sunt de acord în continuare, dar Băsescu va merge la Consiliul European din februarie