Băsescu: Niciun sistem de justiţie din UE nu a făcut atât rău vreunei ţări precum cel românesc. Se cred Dumnezei! Vezi ce a mai declarat preşedintele

- Suntem în perioadă de criză, dar în primul semestru al anului viitor România va ieşi din recesiune. Vom trece pe creştere economică în semestrul II al anului următor.

- Preşedintele a declarat, legat de Alexadra Gătej: Dacă e decizie de necolaborare, ce vreţi să-i fac? Vreau să discut cu dânsa şi să văd decizia CNSAS.

- Legat de cazul Monica Iacob Ridzi preşedintele a declarat: Şeful sistemelor IT din minister a fost şi el chemat la audieri. Dcaă procurorul consideră corect, şi eu consider corectă inspectarea calculatorului doamnei Ridzi.

- Îmi doresc ca noul an să îmi aducă linişte, iar românilor le doresc tărie. Am convingerea că la un moment dat, peste ani, se va recunoaşte că această guvernare nu a avut alte soluţii.

- Cel mai important lucru era ca partidele să ştie punctul de vedere al preşedintelui, pentru că am un portofoliu de informaţie la care niciun preşedinte de partid, niciun ministru nu poate ajunge. Schimbul de puncte de vedere este cel mai important lucru într-o consultare. Eu am avut ca obiectiv un schimb de păreri. Am asigurat PSD că îi voi sprijini în discuţia în negocierea cu uvernul dacă voe avea amendamente credibile la bugetul de stat. Nu am cerut nimic PSD-ului legat de Roberta Anastase, doar am luat notă de punctul de vedere al preşedintelui Ponta că trebuie schimbată. Invitaţia mea a fost "discutaţi cu PDL".

România a scăpat categoric de incapacitatea de plată

- România a scăpat categoric de incapacitatea de plată. Dacă legea bugetului şi a salarizării trec prin Parlament, România îşi consolidează situaţia economică şi nu mai poate intra pe o curbă de erodare. Doar în cazul unei degradări excepţionale a situaţiei, la nivel mondial

- Ministerele de Finanţe şi de Interne vor trebui să reducă personal şi să eficientizeze munca. S-ar putea să fie reduceri de 25%, s-ar putea să fie 18%, depinde. ese clar că undeva în zona Poliţiei este un proces de birocratizare extrem de puternic. Avem politişti raportat la mia de locuitori peste media Uniunii Europene. S-ar putea crea inspectorate regionalizate. Avem la fiecare judeţ un Inspectorat, nu am putea avea Inspectorate regionalizate? Ne-o trebui un inspectorat de Poliţie de Frontieră la fiecare judeţ? Nu ar fi mai bine să fie la nivel regional?

- Cu preşedintele Kazakhstanului a fost o discuţie legată de plata datoriilor. Subiectul se referă la modalităţile de plată a datoriilor. Nu avem niciun interes să creem probleme rafinăriei de la Petromidia, dar luăm notă de faptul că Rompetrol angajează, că are o contribuţie importantă la bugetul de stat. Trebuie găsită o formulă care să îl sprijine pe agentul economic să iasă din dificultate.

- Eu cred că respectând dreptul la liberă exprimare, acţiunea WikiLeaks a făcut foarte mult rău lumii.

- Legat de Republica Moldova, n-as vrea să fac public nimic altceva decât speranţa că alianţa pentru integrare europeană va reuşi să meargă în continuare.

- Singurul lucru pe care îl putem e este legat de alocarea în mod realist a resurselor pentru investiţii şi dacă reuşim acest lucru avem şanse să creem locuri de muncă. Dacă reuşim să schimbăm şi codul Muncii, este un alt element de progres şi la bugetul statului.

Responsabilitate politică avem toţi cei care n-am prevăzut criza

- Creşterea TVA nu se mai poate face decât maxim 1%. Responsabilitate politică avem toţi cei care n-am prevăzut criza, n-am luat măsuri din timp, am făcut evaluări eronate, dar un apel amical, uitaţi-vă că sunt ţări care reacţionează după noi. Aduceţi-vă aminte numai de câte ori s-au schimbat evaluarile Fondului. Este o perioadă în care evaluările sunt foarte grele. Nu-mi reproşez neapărat că n-am văzut efectele pentru România. Constat că n-am fost singurul care n-a anticipat criza. Cei mai buni economişti ai ţării au greşit. Nu vă pot garanta că toate cifrele se vor îndeplini. Nimeni nu poate garanta. Orice buget este o estimare, execuţia bugetară este altceva.

- Opţiunea mea este pentru un acord de precauţie cu FMI, cu BM şi UE. Obiectivul a fost discutat la ultima vizită a delegaţiei. Vrem un acord care să ne dea asistenţa tehnică necesară, fără să ne dea bani, pentru a accelera procesele de inegrare în UE, care să ne canalizeze către absorbţia mai rapidă a fondurilor. Probabil vom prevedea o sumă. În ziua de azi nimeni nu ştie ce se întâmplă peste 3 luni. Probabil vom negocia o sumă într-un stand-by, dar fără intenţia Guvernului de a accesa acei bani.

- A schimba denumirea de rom în ţigan ar fi o probă de laşitate a noastră. Sunt cetăţeni români şi trebuie să ni-i asumăm. Personal am recomandat alianţei să nu voteze o asemenea lege, care ar pune sub semnul întrebării moralitatea noastră, dar ar fi un semnal de slăbiciune. Ne asumăm minoritatea, încercăm să facem ce trebuie.

- Preşedintele a declarat că nu ştie despre cazul Alexandrei Gătej, care, potrivit CNSAS, a fost recrutată de Securitate în 1989, pentru că a fost în întâlniri.

- Eu am sesizat dificultatea în care sa află învăţământul şi am constituit o comisie prezidenţială. Opţiunea mea de a schimba Legea educaţiei a fost o corectă. Că a durat atât de mult nu a ţinut de mine. Am avut acum 4 ani viziunea că e ceva rău în sistemul de educaţie românesc.

- Eu nu-mi pot permite să pun poporului român o cămaşă de forţă.

- Eu sunt dispus să mă duc oriunde la o întâlnire cu liberalii dacă nu vin la Cotroceni.

- Guvernul la constatat că se poate încadra în 39 de miliarde fond de salarii făcând o mărire de 15%. Rămâne să se ia o decizie politică dacă un eventual excedent va fi dirijat către investiţii, către crearea de locuri de muncă. Întrebat dacă se va reveni, în sistemul bugetar, la salariul de dinainte de reducerile de 25%, preşedintele a declarat că nu poate avea decât un singur răspuns: prudenţa.

Niciun sistem de justiţie din UE nu a făcut atât rău vreunei ţări precum cel românesc

- România va avea un raport bun din punct de vedere al pregătirii tehnice pe Schengen. CSM-ul este în situaţia cea mai dificilă. Fac un ultim apel la parlamentari: votul pentru dele două cazuri aflate pe ordinea de zi a Parlamentului trebuie să fie în favoarea justiţiei. Marea problemă este legată de CSM, unde s-a sperat că va fi respectată legea. Există o hotărâre judecătorească a TB care invalidează mandatul unuia dintre judecătorii care sunt la al doilea mandat. Oricum s-ar derula lucrurile mai departe, cei 3 membri ai CSM care fac un al doilea mandat nu au credibilitate. Nu este niciun amestec în treburile justiţiei. Este obligaţia mea să veghez la buna funcţionare a instituţiilor statului. Consider că CSM-ul a adus România unde este. Nu este niciun sistem de justiţie în UE care să fi făcut atâta rău cât a făcut în România. Au făcut-o din nepăsare, din credinţa că sunt Dumnezei şi din dispreţ pentru interesul românilor, din dispreţ pentru o ţară în care sunt protejaţi le lege. Oricât s-ar supăra doamna Pivniceru şi doamna Costiniu, le place, nu le place, acesta e adevărul.

Susţin adoptarea Legii Educaţiei în această sesiune

- N-o spun eu, dar ultimul studiu PISA al OCDE, din noiembrie 2010, pentru anul 2009, care analizează nivelul elevilor din peste 70 de ţări, situează România pe locul 49 la lectură şi 47 la matematică. La ştiinţe suntem pe locul 48, dar suntem a 27-a ţară din cele 27 state membre ale UE din puct de vedere al performanţei în educaţie. Este clar că trebuie să facem ceva. Nu mai putem face o bătălie politică şi din nevoia de a reforma sistemul de educaţie. Dcă tot suntem ultimii în interiorul UE din punct de vedere al performanţelor elevilor, ce alt argument ne mai trebuie ca să demonstrăm urgenţa sistemului de educaţie? Credinţa mea este că cea mai de preţ resursă pentru dezvoltare este educaţia. Este mult mai importantă decât să ai gaze, ţiţei, aur şi cărbune. Actualul sistem de educaţie nu dă nicio perspectivă României.

- Sunt un susţinător total al adoptării Legii Educaţiei în această sesiune. Lucrurile nu mai pot continua aşa. S-a ajuns la o depreciere masivă a sistemului de educaţie românesc. Trebuie să recunoaştem eşecul major al reformei educaţiei iniţiată în 97-98 şi trebuie să trecem la un sistem de învăţământ modern care să dea competenţe. Înţeleg blocajul pe care încearcă să-l facă unii parlamentari, dar nu putem sacrifica şi genneraţiile următoare de dragul rectorilor, al profesorilor universitari.

Nu mai putem continua cu actualul cod al muncii

- Este obligaţia politicului să flexibilizeze Codul Muncii în aşa fel încât aceşti oameni să nu mai fie supuşi riscului social. N-o să ajungem nici mâine nici poimâne la 8% creştere economică, ca să dăm încredere patronatelor. Nu vor mai fi creşteri explozive care să absoarbă rapid forţa de muncă.

- Am rugat partidele să aibă ca prioritate pentru începutul lui 2010 noul cod al muncii. Nu mai putem continua cu actualul cod al muncii, care face extrem de inflexibilă piaţa forţei de muncă. INS a făcut o evaluare din care a rezultat că 1,680,000 de români merg la muncă, dar nu figurează în câmpul muncii. Singura explicaţie pe care o putem da acestui nivel uriaş de muncă la negru este inflexibilitatea codului muncii. Tot ce este muncă sezonieră este supus fenomenului de muncă la negru. Şi situaţia de criză i-a silit să angajeze la negru. Marea dramă este că aceşti oameni nu au nici asigurările sociale plătite, nici pe cele de sănătate, şi asta îi pune pe ei într-o situaţie dificilă.

- Se pare că s-au găsit resurse ca pe ordinea de zi să fie înscrise legile care vizau obligaţiile cu FMI şi Banca Mondială. Putem considera că lucrurile sunt într-un punct pozitiv.

- Au mai fost intervenţii ale partidelor legate de distribuirea de sume mai mari către administraţiile locale. PSD a ridicat problema unor blocaje intervenite la managementul spitalelor transferate către autorităţile locale. Am promis o intervenţie eficientă la Guvern.

- Pentru luna octombrie exista o reducere efectivă de salariaţi cu circa 76.000, faţă de 31 decembrie 2009. Procesul trebuie să continue şi în 2011.

- Am atenţionat partidele ca nu cumva la capitolul cheltuieli materiale să se dea drumul la achiziţii de mobilier, plasme, maşini şi alte elemente de recuzită a politicianului instalat în funcţii publice şi cu maşină la scară. 2011 nu este anul în care să ne permitem astfel de achiziţii şi ele nu sunt justificate.

- În raport cu situaţia economică europeană, începem să construim bugetul cu orientare către eficienţă şi competitivitate. O caracteristică vizibilă a bugetului pe 2011 este prudenţa. Bugetul reflectă o responsabilitate asumată de Guvern.

Vor continua politicile de reducere a cheltuielilor

- Bugetul de stat pentru 2011 vizează continuarea procesului de consolidare fiscală. Vor continua politicile de reducere a cheltuielilor, atât sociale cât şi cu forţa de muncă. Dacă în 2010 s-a făcut o ajustare destul de brută a numărului de salariaţi, în 2011 trebuie să se treacă pe ajustarea fină. Ministerul de Finanţe şi cel de Interne nu au început încă procesele de restructurare.

- Sumele pe care le împrumută România sunt mici, dar au un impact foarte mare. Încă avem un procent foarte ridicat destinat cheltuielilor sociale plus pensii. De asemeni, cheltuielile cu salariile, şi aici încă avem cheltuieli mari în raport cu veniturile bugetului de stat. Partea pozitivă a bugetului este procentul pentru investiţii, 6,5%.

- Am atenţionat partidele asupra a ceea ce înseamnă împrumuturile pe care trebuie să le facem în 2011.

- Discuţiile cu partidele s-au desfăşurat într-o atmosferă constructivă. Regret absenţa PNL de la consultări. În general discuţiile s-au axat pe bugetul pentru 2011, iar din acest punct de vedere am analizat parametrii bugetului de stat pentru 2011 şi perspectiva pentru 2012.