Băsescu: Pentru bugetul următor al UE, România are în plus 6 miliarde de euro. Am avut greutăţi enorme în a convinge că putem cheltui mai mult

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

- Despre scandalul cărnii de cal: Dacă se va constata că au existat nereguli la expeditori, România va fi decredibilizată pentru mulţi ani

- Băsescu, despre scutul antirachetă: Proiectul Deveselu merge înainte, există un singur risc - dacă se va constata că România este un stat imprevizibil. În opinia mea, nu avem un astfel de risc

- Viktor Orban a avut o reacţie foarte pozitivă; e uşor să te joci cu astfel de termeni, dar există riscul să nu te opreşti când trebuie şi lucrurile să scape de sub control. O asemenea posibilitate n-ar fi decât un dezastru

- Despre războiul steagurilor: În perioadă de criză promovarea naţionalismului este una dintre soluţiile politicienilor care-şi asumă o responsabilitate limitată

- Diplomaţia cu siguranţă îşi va face treaba dar trebuie ceva mai mult decât efortul MAE

- În lipsa unei astfel de scrisori România are şanse aproape zero să obţină un răspun vaforabil în consliul JAI din 6-7 martie

- Legat de desemnarea procurorilor: Nu am nicio preferinţă. Trebuie să fie doar procurori buni care au avut rezultate în lupta împotriva corupţiei

- Deşi nu are nicio legătură cu condiţiile cu tratatele de aderare nu putem să nu avem o abordare politică. Treabuie să trimită o scrisoare tuturor guvernelor, numai guvernele au acces la JAI. La consiliul JAI din 6-7 martie să dea răspunsuri favorabile legat de desemnarea procurorilor

- O spun public cu adresă directă: Este nevoie absolută de o scrisoare semnată de principalii decidenţi politici care pot face ceva pentru îndreptarea aspectelor negative din Raport

- În momentul de faţă argumentele mele sunt epuizate. Am explicat că lucrurile se pot îndrepta şi atunci rămâne valabil ceea ce am intuit

- Despre Schengen: Sigur că am tatonat atmosfera şi abordările după apariţia raportului MCV pentru Rămânia. Nu este bună deloc. Raportul a fost o dezamăgire exact în zonele în care avusesem reticenţă şi până la Raport. Din acest punct de vede consider că mi-am făcut datoria

- O altă prevedere este legată de posibilitatea de a transfera 25% din sumele alocate înter cei doi piloni din agricultură

- Parlamentarii, mai mutl decât şefii de stat, se vor simţi obligaţi să întrebe ce se întâmplă cu banii contribuabililor

- Dacă socotim că avem 21 de miliarde la coeziune veţi vedea că cinci miliarde de euro vor intra în bugetul de stat prin eligibilitatea TVA

- Dacă sunt poticieni dezamăgiţi le recomand să-şi instruiască grupul parlamentar să obţină sume mai mare. S-a obţinut cea mai mare creştere a unei ţări pentru bugetul 2014-2020. Suma alocată nu poate fi modificată decât tot cu acordul Consiliului European

- Apelul meu către toate grupurile din Parlamentul European în care se află reprezentanţi ai României est esă susţină acest buget. Vă garantez că nu pot obţine condiţii mai bune dacă nu vom avea buget

- Riscul de a nu avea buget ne supune unei soluţii în care bugertul este aprobat în fiecare an. Până la urmă tot COnsiliul European va fi acela care stabileşte cât alocă în fiecare an. Asta implică o negociere continuă, an de an, pentru bugetul următor

- Demagogia, ca şi minciuna, are picioare scurte. Acest document de îndrumare care înseamnă concluziile cCE trece printr-o negociere între Consiliul Uniunii, acolo unde sunt reprezentate guvernele, şi Parlamentul European. Eu aş face fără ezitare un apel la toţi parlamentarii români să susţină fără rezerve proiectul de buget aşa cum el a fost stabilit în CE din 7-8 februarie

- Domnii car e îşi manifestă dezamăgirea ar trebui să se bată să cheltuim banii, să probăm că putem să-i cheltuim. UE nu-i dispusă să aloce nişte bani undeva unde există un risc foarte mare să nu fie cheltuiţi. Sunt unii care la viaţa lor nu au negociat decât funcţii de partid. Îi invit să nu dea lecţii

- Am avut greutăţi enorme în a convinge că putem cheltui mai mult cu două miliarde de euro

- România a obţinut maxim ce se putea obţine pe bugetul pentru fondurile de coeziune

- În mod categoric este greu de presupus că România ar fi putut să adauge în fiecare an din 2014-2020 încă 5 miliarde de euro cu ocazia fiecărui buget. I-am primit pentru a ne dezvolta. Ar fi păcat să tratăm acest lucru cu îndârjire politică, cu lipsă de respect şi, dacă vreţi, lipsă de responsabilitate

- Uniunea funcţionează pe principiul solidarităţii şi cetăţenii din statele net contributoare sunt solidari cu interesele României, cetăţenii români, ca şi noi să ne dezvoltăm mai rapid decât ne permit propriile resurse

- Vreau să ne fie foarte clar, aceşti bani provind din taxele şi contribuţiile cetăţenilor din Germania, Franţa, Marea Britanie, Austria, Finlanda, Suedia, Luxemburg şi altele. Să ştiţi că nu îi tipăreşte UE sau Comisia Europeană

- Cu buget pentru Coeziune, PAC şi suma alocată pentru tineret şi ajutorul celor săraci din mediul rural cu un buget de 39,9 miliarde şi cu o contribuţie de 8,9 miliarde, România este un beneficiar net de fonduri europene, cu o valoare de 31 miliarde de euro

- Aici avem un total de 4,7 miliarde în plus pentru plăţi directe, ceea ce îi va ajuta foarte mult pe fermieri să îşi plătească costurile pentru asigurarea recoltelor de care România are nevoie

- Pentru bugetul următor România are în plus 6 miliarde de euro faţă de bugetul precedent, aflat acum în execuţie.Avem o creştere de 10% pe fonduri de coeziune şi o creştere de 27% de procente pe fondurile destinate PAC şi m-aş opri puţin asupra acestui aspect

- Sunt state datorită cărora noi putem primi un buget improtant pentru propria noastră dezvoltare, în aşa fel încât să reducem diferenţele între noi şi statele dezvoltate

- Încep prin a mulţumi statelor contributoare la bugetul Uniunii Europene