Băsescu: Procesul de descentralizare şi debirocratizare trebuie urgentat

El a arătat că reformarea aparatului de stat este obligatorie.

"Aşa cum arată primele trei luni de guvernare, reformele structurale par a fi un deziderat şi nu neapărat un obiectiv care se îndeplineşte zi de zi. Noi totuşi am vorbit înainte de formarea Guvernului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie al administraţiei locale, de reducerea numărului de agenţii şi, aici, contrar cursului public, o să spun că şi reducerea birocraţiei prin două elemente esenţiale: reducerea numărului de funcţionari într-un aparat supraîncărcat şi reducerea formalităţilor birocratice generate de legislaţie, inclusiv reducerea acelor taxe şi impozite care au costurile de administrare mai mari decât veniturile pe care le realizaţi în bugetul de stat", a spus Băsescu membrilor Cabinetului.

El a apreciat că reforma statului este esenţială pentru acest guvern şi pentru majoritatea parlamentară care îl susţine şi că, din acest motiv, l-a bucurat invitaţia de a participa la şedinţa de sâmbătă a Guvernului în care se discută exact problemele de descentralizare şi de reformare a instituţiilor statului.

"Vreau să ştiţi că nu cred nicio clipă în menţinerea unui aparat birocratic supradimensionat. Până la urmă, responsabilitatea cheltuirii banului public vine şi de aici. Sigur, avem obligaţia să găsim formula ca şi cetăţenii sau structurile societăţii civile care reprezintă birocraţia românească să fie convinse că reforma aparatului de stat trebuie făcută. V-aş spune că din 300.000 de locuri de muncă nou-create în ultimii ani, 160.000 sunt în aparatul de stat. Păi, asta e strigător la cer! Ne lăudăm cu creşterea numărului de locuri de muncă, dar noi pompăm bani de la buget în clientela politică. Asta s-a întâmplat în ultimii ani. Ori, reformarea aparatului de stat este obligatorie", a spus Băsescu.

El a cerut membrilor Cabinetului să acorde atenţie şi absorbţiei fondurilor europene.

Preşedintele Traian Băsescu a plecat de la Palatul Victoria, după aproximativ o oră.

În şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului, premierul Emil Boc a cerut miniştrilor să prezinte graficul de aprobare a actelor normative pentru descentralizarea activităţilor în educaţie, sănătate şi administraţie, inclusiv în cazul Poliţiei locale.

El a anunţat că Guvernul pregăteşte trei proiecte de legi privind descentralizarea în trei domenii, respectiv educaţie, sănătate şi poliţia locală.

După acea şedinţă de guvern, preşedintele şi premierul s-au întâlnit la Palatul Victoria, pentru a discuta şi despre descentralizare.

În ultima şedinţă, Guvernul a stabilit că proiectele de acte normative privind descentralizarea administraţiei vor fi finalizate în termen de 60 zile.

În paralel, Executivul lucrează la o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legislaţiei achiziţiilor publice.

Proiectul de revizuire a legislaţiei achiziţiilor publice a fost modificat prin introducerea, printre altele, a unui articol care stabileşte că preşedintele Consiliului de Soluţionare a Contestaţiilor va fi numit şi revocat de şeful statului, şi nu de membrii Consiliului, precum în prezent.

În noua formă, obţinută de MEDIAFAX şi prezentată vineri, proiectul de ordonanţă prevede că "Consiliul este condus de un preşedinte numit şi revocat din funcţie prin decret al preşedintelui României, la propunerea Secretariatului General al Guvernului". Forma iniţială a proiectului nu făcea nicio referire la procedura de numire şi revocare a şefului CNSC.

Legislaţia în vigoare stabileşte că CNSC este condus de un preşedinte ales dintre şi de membrii săi prin vot secret, cu majoritate absolută, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului.

Noul proiect de ordonanţă elimină însă prevederea care limitează pe trei ani mandatul preşedintelui, fără să mai stabilească pe ce perioadă va fi acesta numit.

O altă modificare efectuată în proiect se referă la componenţa comisiei care va evalua săptămânal activitatea CNSC şi din care va face parte şi un reprezentant al Departamentului Constituţional şi Legislativ al Preşedinţiei, în locul reprezentantului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Premierul va avea atribuţii legate de eliberarea din funcţie a consilierilor de soluţionare a contestaţiilor, în baza unui raport al acestei comisii.

"Comisia întocmeşte un raport de evaluare care se înaintează primului-ministru, prin Secretariatul General al Guvernului. Pe baza propunerilor din raportul de evaluare, primul-ministru poate să dispună, prin decizie, eliberarea din funcţie a acelor consilieri de soluţionare a contestaţiilor care au obţinut calificativul nesatisfăcător", se arată în proiectul de act normativ.

Până la numirea noului preşedinte al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, preşedintele în funcţie îşi exercită în continuare atribuţiile avute, se arată în document.

CNSC devine organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care funcţionează pe lângă Secretariatul General al Guvernului, nu la Autoritatea de Monitorizare şi Reglementare a Achiziţiilor Publice, iar activitatea structurii va fi evaluată săptămânal, nu semestrial ca în prezent. Prin excepţie, în cazul apariţiei unor situaţii deosebite, procedura de evaluare va fi efectuată ori de câte ori va fi necesar şi înainte de acest termen.

Criteriile de selecţionare a membrilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor vor fi înăsprite, prin ridicarea de la 5 ani la 9 ani a perioadei obligatorii de vechime în domeniul juridic, economic sau tehnic şi solicitarea studiilor universitare de lungă durată şi a unei experienţe de cel puţin doi ani în domeniul achiziţiilor publice. Membrii Consiliului vor fi selecţionaţi pe baza aptitudinilor profesionale şi a "bunei reputaţii", se arată în document.

Guvernul a cerut Comisiei Europene, în urmă cu aproximativ o lună, să accepte desfiinţarea CNSC, invocând că instituţia va rămâne fără obiect de activitate, deoarece contestaţiile depuse de firme la licitaţii de atribuire a contractelor publice vor fi soluţionate în instanţă.

Înfiinţarea Consiliului, cu statut de persoană juridică, a reprezentat însă un angajament al României în negocierile pentru aderarea la UE.

Firmele care contestă abuziv rezultatul unei licitaţii publice vor fi obligate de instanţa judecătorească, la cererea autorităţii contractante sau a altei persoane interesate, să achite despăgubiri şi o amendă în cuantum de 5% din valoarea estimată a contractului atribuit prin licitaţia respectivă.

Proiectul introduce şi obligativitatea unei garanţii de participare pentru toate procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică, în cuantum de 2-5% din valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Valoarea garanţiei de participare av fi stabilită de către autoritatea contractantă.

Instanţa va putea dispune, o singură dată, amânarea judecării cauzei numai în mod excepţional, pentru motive temeinice şi care nu sunt impitabile părţii sau reprezentantului acesteia.

limita maximă valorică în funcţie de care autorităţile publice pot încheia direct contracte, fără licitaţie, va fi dublată în cazul achiziţiei de produse şi servicii, de la 10.000 euro la 20.000 euro, şi majorată de cinci ori, de la 10.000 euro la 50.000 euro, pentru achiziţia de lucrări.

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media, publicarea anunţului de participare şi a anunţului de atribuire, în sistemul informatic de utilitate publică disponibil pe Internet, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina de Internet proprie va reprezenta o obligaţie a autorităţii contractante doar pentru contractele cu o valoare anuală cumulată, fără TVA, estimată ca fiind mai mare decât echivalentul în lei a 20.000 euro. Limita valorică prevăzută de legislaţia în vigoare pentru aceste contracte este echivalentul în lei a 2.000 euro.

Procedura de cerere de ofertă va fi aplicată pentru contracte a căror valoare estimată fără TVA este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 euro, pentru contractul de furnizare şi cel de servicii (faţă de o limită de 100.000 euro în prezent) şi de un milion euro pentru contractul de lucrări (faţă de 500.000 euro). Ordonanţa nu se aplică pentru atribuirea contractului de achiziţie publică de către structuri ale autorităţilor contractante care funcţionează pe teritoriul altor state, atunci când valoarea contractului este egală sau mai mică decât aceste praguri, se arată în proiect.

Pentru licitaţiile restrânse la care numărul candidaţilor care îndeplinesc criteriile de selecţie este mai mic decât cel indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă va avea posibilitatea de a continua procedura de licitaţie restrânsă şi cu un singur candidat care îndeplineşte criteriile solicitate. Aceeaşi regulă va fi aplicată şi în cazul procedurii de dialog competitiv şi de publicare prealabilă a unui anunţ de participare.

În locul regulii în vigoare conform căreia autoritatea contractantă derulează negocieri până la identificarea şi stabilirea celei mai avantajoase propuneri de ofertă din punct de vedere economic, proiectul de ordonanţă prevede că autoritatea contractantă derulează negocieri până la identificarea şi stabilirea ofertei câştigătoare.

Citeşte şi:

Băsescu a discutat cu Boc despre descentralizare, justiţie şi criza economică

Guvernul pregăteşte trei proiecte de legi privind descentralizarea