Băsescu: România nu susţine o soluţie militară în Libia

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că a precizat în Consiliul European extraordinar că în acest moment România nu susţine o soluţie militară în Libia, şeful statului apreciind că aceasta poate fi "o eroare politică majoră".

"România nu susţine o soluţie militară în Libia", a spus preşedintele Traian Băsescu.

El a adăugat că, în opinia României, acesta poate fi "o eroare politică majoră".

Şeful statului a mai spus că instituirea unei "no fly zone", dacă se face, trebuie să aibă o acoperire legală, o evaluare a necesităţii unei intervenţii şi, de asemenea, ar trebui făcută cu acordul statelor arabe.

"În ceea ce priveşte soluţiile pentru Libia, acestea trebuie să fie legale. Deci, dacă cineva se gândeşte la o intervenţie, ea trebuie să aibă acoperire legală - la o intervenţie militară -, trebuie să fie probat că este necesară şi trebuie susţinută de statele arabe. Din acest punct de vedere, vă pot spune că România este total împotriva asumării de către Uniunea Europeană a iniţierii şi realizării unei zone în care să nu se zboare, no fly zone, lucru pe care l-am susţinut şi în Consiliu", a precizat Băsescu.

Şeful statului a menţionat că unul dintre agrumentele pe care le-a adus a fost că o astfel de misiune şi-o poate asuma NATO şi nu Uniunea Europeană.

"În al doilea rând, nu suntem în acest moment, România nu susţine o soluţie militară în Libia. Repet, România nu susţine o soluţie militară în Libia. Considerăm că poate fi o eroare politică majoră o eventuală instituire a no fly zone nu poate fi făcută decât în condiţiile enunţate şi ieri de NATO, de secretarul general NATO şi, în mod categoric, una din componentele esenţiale, dacă va exista acoperirea legală, deci o decizie a Consiliului de Securitate, dacă va exista necesitatea unei intervenţii una din condiţiile esenţiale, în opinia României, este ca o eventuală instituire a no fly zone, deci o operaţiune militară să se facă cu participarea statelor arabe sau a unor state arabe şi cu susţinerea Ligii Arabe şi a Uniunii Statelor Africane. Sigur şi ţările Golfului, Consiliul ţărilor Golfului este o altă structură politică multinaţională care ar fi bine-venită într-o astfel de susţinere" a mai spus el.

Preşedintele a precizat că, în ceea ce priveşte o posibilă recunoaştere a Consiliului Naţional de Tranziţie format în Libia, România s-a pronunţat împotriva recunoaşterii acestuia.

"Este într-adevăr o primă structură constituită la Benghazi, dar, ca şi în privinţa instituirii sau a susţinerii de către Consiliul European a instituirii a no fly zone, şi în priviţa recunoaşterii Consiliului Naţional de Tranziţie am considerat că rangul maxim pe care îl poate avea acest consiliu de la Benghazi este acela de interlocutor pentru moment. Nu există altă structură. Dar în fruntea acestui consiliu se află ministrul justiţiei a lui Gaddafi. Cât de credibil poate să fie acest Consiliu pentru europeni? Deci din punct de vedere al României – o fi pentru alţii – pentru România nu este încă o structură credibilă, ca atare am militat pentru a fi considerat maxim un interlocutor, cum s-a şi precizat până la urmă în concluziile Consiliului, un interlocutor. Nu a fost doar poziţia noastră, dar ne-am asumat leadership-ul pe intenţia unor membri ai Consiliului de a susţine ca în declaraţia de astăzi a Consiliului să fie un suport pentru no fly zone. Am respins categoric această posibilitate pentru că ea arată o opţiune militară, iar România consideră că nu este momentul unei opţiuni militare a Uniunii Europene", a mai spus el.

Întrebat dacă România ar putea primi refugiaţi din Libia, şeful statului a spus că, în opinia sa, este o problemă care priveşte în primul rând statele Schengen.

"Cred că este în primul rând a statelor Schengen", a spus preşedintele.

El a adăugat că România are refugiaţi prin filiera ONU şi că este prima ţară UE care a creat cadrul instituţional, dar şi mecanismul fizic de primirea a refugiaţilor prin centrul de la Timişoara.

"Prin ONU putem discuta orice. Suntem o ţară care a avut o activitate de pionerat în UE", a menţionat el.

"Dar cred că, din punct de vedere al frontierelor, cum discutăm despre frontiere, aşa cred că trebuie să ne uităm în primul rând la statele Schengen, că ele au potenţial să controleze ce se întâmplă la frontiere", a mai spus preşedintele, zâmbind.

Întrebat în legătură cu posibilităţile ca România să recupereze datoria de la Libia, preşedintele a răspuns: "De la cine? Avem o problemă, nu ştim de la cine".

El a adăugat că este vorba despre o datorie pe care România o va solicita în continuare.

"Este o datorie pe care o vom solicita continuu până când îi găsim o rezolvare printr-o negociere diplomatică, dacă vreţi", a spus preşedintele.

Pe de altă parte, Traian Băsescu a atenţionat asupra faptului că situaţia din nordul Africii arată că pentru securitatea energetică a Uniunii Europene este vitală dezvoltarea rapidă a Coridorului Sud de aprovizionare cu energie. "Şi aici mă refer la Nabucco, AGRI şi la PEOP", a spus el, adăugând că va aborda acest subiect la următorul consiliu, care va avea loc la 24 martie.

Preşedintele Traian Basescu a participat, vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European extraordinar. Summit-ul a fost convocat de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, ca urmare a situaţiei politice din Libia şi statele din vecinătatea sudică a Uniunii Europene.

Şefii de stat şi de guvern au dezbătut măsurile UE necesare atât pe termen scurt, precum acordarea de ajutor umanitar, gestionarea fluxurilor de refugiaţi şi a celor migratorii, cât şi pe termen lung, precum modalităţile de susţinere a transformărilor democratice, a reformelor şi securităţii regionale în statele din vecinătatea sudică a Uniunii Europene.

Reuniunea a avut loc la o zi după întâlnirea la nivel de miniştri de Externe ai UE, axată de asemenea pe situaţia din Libia.