Băsescu: România susţine amendarea imediată a Protocolului 12 şi modificarea ulterioară a tratatelor

Preşedintele a spus că poziţia României este aceea de a susţine pentru moment "amendarea imediată a Protocolului 12" al Tratatelor, care vizează procedura aplicabilă deficitelor excesive, urmând ca, într-o fază ulterioară, când va exista un consens, să se recurgă la modificarea articolului 136 din Tratat şi a Protocolului 14.

"Poziţia noastră va fi că, pentru moment, soluţia corectă este amendarea imediată a protocolului 12, care necesită doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene şi poate fi stabilit la nivelul Consiliului, iar într-o fază ulterioară, atunci când va exista consens la nivelul «celor 27», să se poată trece şi la modificarea Tratatului, a articolului 136 din Tratat şi/sau a Protocolului 14", a afirmat preşedintele Băsescu.

Şeful statului a spus că modificarea Tratatului în acest moment ar presupune ratificare prin Parlament sau referendum în fiecare stat membru, ceea ce ar lua cel puţin un an. Preşedintele a spus că, în situaţia actuală, Uniunea are nevoie de soluţii urgente şi în acest context a explicat că varianta cea mai bună ar fi amendarea Protocolului 12, care se face doar prin consultarea PE şi a BCE.

El a arătat că modificarea Tratatului, prin trecerea prin parlamente naţionale şi în unele state prin referendum, "ar lua cel puţin un an jumătate, chiar doi ani, iar UE, în mod deosebit zona Euro, are nevoie de decizii acum şi nu peste un an sau peste doi ani", dar şi că România susţine că este necesară şi modificarea tratatelor.

Băsescu a spus că amendarea Protocolului 12 ar trebui făcută în sensul stabilirii unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de 60% într-un anumit termen pentru toate statele care depăşesc acest procent în acest moment.

"Aici ar trebui să impunem, prin decizia «celor 27», definirea pentru toate statele membre ale UE şi în mod deosebit pentru statele membre ale zonei Euro a unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de maxim 60% în toate statele membre. Deci statele membre care au un grad de îndatorare de 70, 80, 90, 100% din PIB sau peste ar trebui să depună la Comisia Europeană şi să facă public un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB. O altă prevedere care poate fi introdusă în Protocolul 12, care, repet, vizează tratarea deficitului excesiv, este legată de introducerea în Constituţia statelor membre ale UE şi, în mod deosebit, a statelor membre a zonei Euro a limitei maxime de deficit de 3% din PIB, această prevedere urmând ulterior a fi ratificată de Curtea de Justiţie a UE, care poate confirma dacă statele şi-au introdus corespunzător, dacă au formularea corespunzătoare în Constituţie", a precizat şeful statului.

El a mai spus că statele membre ar trebui să stabilească la nivel naţional un mecanism automat de corecţie a deficitului, adică în cazul în care bugetul de stat nu reuşeşte să se încadreze într-un deficit de maxim 3 procente din PIB, fiecare stat ar trebui să aibă stabilit mecanismul de creştere a veniturilor şi diminuare a cheltuielilor, separat sau combinat.

"Ca să fim mai clari, fiecare stat trebuie să fie pregătit să aibă făcut public un program: ce se întâmplă dacă este în pericolul de a-şi depăşi deficitul de 3% - creşte accizele, creşte TVA-ul, reduce cheltuielile bugetare? Deci ce mecanism aplică fiecare stat? Sigur, acest mecanism nu poate fi unul generalizat, pentru că taxele, impozitele, accizele, redevenţele nu sunt egale în toate statele şi, atunci, fiecare stat trebuie să aibă mecanismul din timp pus la punct şi se declanşează imediat ce se constată depăşirea deficitului de 3%. În sfârşit, tot rămânând în baza amendării Protocolului 12, având în vedere că se discută soluţii pentru tratarea globală a datoriilor statelor din zona euro, trebuie instituit un sistem de raportare a datoriei fiecărui stat, în aşa fel încât la nivelul zonei Euro să se poată evalua tot timpul care este nivelul datoriei. De ce acest mecanism? Vedeţi foarte bine că indiferent cine face datoria excesivă, sunt câteva state care plătesc; altfel spus, turcul plăteşte. Fie că faci datorii în Grecia, fie că le faci în altă parte, în Irlanda sau în Spania sau în Portugalia, vine cineva din zona euro sau mai multe state care plătesc. Or, în această situaţie, în care există solidaritatea zonei euro, nivelul datoriei trebuie cunoscut pe întreg spaţiul zonei euro. Acestea ar fi câteva soluţii, care, sigur, sunt adoptabile rapid şi ar avea darul să crească nivelul de încredere în determinarea statelor din zona euro de a-şi reduce deficitele şi nivelul de îndatorare", a adăugat Băsescu.

Preşedintele a mai spus că o altă modificare este legată de introducerea în Constituţiile statelor membre, şi în mod special a statelor din Zona Euro, a limitei de maxim 3% deficit din PIB.

Declaraţiile preşedintelui:

• România este în momentul de faţă foarte afectată de situaţia din zona Euro. În lunile de vară, CDS-ul nostru era la împrumuturi pe zece ani în jur de 200 de puncte, la un an împrumuturile erau sub 100 de puncte. Aceasta este prima de asigurare de împrumuturi, iar, în momentul de faţă, datorită neîncrederii generate de întârzierile pentru Grecia, de ce se întâmplă în Italia, CDS-ul României la credite pentru zece ani a depăşit 450 şi merge în sus cu toată zona. Deci suntem afectaţi. România plăteşte o factură grea a întârzierii deciziilor convingătoare în zona Euro

• Aderarea la zona Schengen este pe ordinea de zi, cel puţin aceasta este promisiunea preşedintelui Van Rompuy. Noi vom insista să se discute, dar ştim că Olanda nu-şi-a modificat poziţia

• Vreau să stiţi că acel buget nu include cheltuielile materiale, cu săli de sport, bazine de înot şi terenuri care sunt în sarcina altor instituţii decât a bugetului educaţiei. Salariile sunt în sarcina administraţiilor locale. Bugetul Educaţiei este puţin mai mare decât în 2011

• Mereu aud că nu avem un program, nu ştim ce să facem... Îi rog pe domnii analişti care încă nu ştiu ce face ţara lor să citească aceste documente pe care România şi le-a asumat - Agenda 2020, pactul Europlus, Programul Naţional de Reformă şi, aş spune, nu în ultimul rând, Pactul de Stabilitate al Uniunii Europene, la care România este parte

• Din punctul nostru de vedere, ca ţară care are obligaţia în acordul de aderare să se pregătească pentru intrare în zona euro, aş spune că sunt modificări extrem de importante, care pe noi ne ajută

• Soluţia imediată este revizuirea, completarea, modificarea Protocolului nr. 12 din Tratat şi să intrăm într-un proces de modificare limitată a tratatelor UE

• Este necesară şi modificarea tratatelor. România susţine modificarea tratatelor

• Statele membre ar trebui să stabilească un mecanism automat de corecţie a deficitului

• O altă prevedere care poate fi introdusă în Protocolul 12 este legată de introducerea în constituţia statelor membre UE a limitei maxime de deficit de 3%. Urmând ulterior a fi ratificată de Curtea de Justiţie a UE

• Amendarea protocolului nr. 12, care nu necesită adoptare de modificări prin parlamentele naţionale sau prin referendum în niciunul din state

• În ceea ce priveşte creşterea încrederii în capacitatea zonei euro de a face faţă crizei datoriilor suverane, legal sunt două posibilităţi: modificarea Tratatului în baza articolului 48, se poate face o modificare; de asemenea, ar putea fi modificat şi Protocolul 14 al Tratatului