Băsescu: Scutul antirachetă a fost operaţionalizat. Cel puţin sudul României este protejat

"În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de Sud-Est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi. Aţi observat, probabil, în discursul meu, că punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document, cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele", a afirmat preşedintele Băsescu, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că acoperirea scutului antirachetă operaţionalizat în această fază este variabilă, pentru că este asigurată de două nave dispuse în zona de sud-est a Europei, iar când una dintre acestea e mişcată din dispozitiv acoperirea va fi numai pentru sudul României.

"Deci, ceea ce va face siteul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două. Când e una e doar sudul României acoperit", a spus Băsescu.

De asemenea, el a subliniat că, dincolo de acoperirea din acest moment a scutului, mai importante sunt "semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest Summit".

Preşedintele a reiterat disponibilitatea României şi a SUA, când întreg sistemul va fi operaţional după 2015, de a-l integra în sistemul NATO.

Citeşte şi: NATO a declarat operaţională prima fază a scutului antirachetă

Preşedintele a precizat că a reiterat în Consiliul Nord Atlantic şi poziţia României referitoare la Rusia.

"În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor noştri şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă", a mai declarat Băsescu.

Şefii de stat şi de Guvern ai ţărilor membre NATO au declarat duminică, la Chicago, operaţională prima fază a instalării scutului antirachetă destinat protejării Europei de tiruri provenind din Orientul Mijociu, a anunţat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a relatat AFP.

Este vorba despre prima dintre cele patru etape care vor conduce la instalarea completă a sistemului de apărare antirachetă, bazat pe o tehnologie americană, la orizontul anilor 2018-2020.

"Să ne apărărm împotriva rachetelor este indispensabil. Ne confruntăm cu ameninţări reale", a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen înainte de deschiderea summitului Alianţei Nord-Atlantice, care se desfăşoară până luni la Chicago.

Acest proiect este puternic criticat de către Rusia, care îl consideră o ameninţare la adresa securităţii sale şi cere să fie asociată sistemului sau, în caz contrar, să primească garanţii că acesta nu va viza capacitatea sa de disuasiune nucleară.

Alianţa Nord-Atlantică încearcă să convingă Moscova că ea nu consideră Rusia drept o ameninţare, spre deosebire de Iran sau de alte ţări dotate cu rachete balistice.

Comandat de la baza Ramstein (Germania), scutul va fi compus dintr-un radar ultraputernic instalat în Anatolia (Turcia), rachete de tip SM-3 instalate la bordul unor fregate de tip Aegis staţionate în Mediterana şi din interceptori instalaţi în România şi Polonia.

(Corespondenţă la la trimisul Mediafax la Chicago, Marius Frăţilă)