Băsescu transmite ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală pentru Videanu şi Silaghi

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie, ministrului Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 2 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, în raport cu dispoziţiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituţia României, republicată, Art. 12 şi Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008", menţionează sursa citată.

"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie a.c., ministrului Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Ovidiu-Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 6 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul Ovidiu-Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor în perioada mai - decembrie 2012, în raport cu dispoziţiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituţia României, republicată, Art. 12 şi Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008", potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale.

Totodată, legat de cererile de urmărire penală pentru Adriean Videanu şi Ovidiu Silaghi, transmise ministrului Justiţiei, preşedintele Traian Băsescu a înştiinţat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se precizează în comunicate.

Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.

Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Foştii miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian au numit în AGA şi CA ale companiei Romgaz persoane fără pregătire de specialitate pentru a-şi putea impune cu uşurinţă deciziile prin care l-au sprijinit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătau procurorii DIICOT.

"Faptul că gruparea infracţională iniţiată de învinuitul Ioan Niculae a continuat să fie sprijinită şi de ministrul Adriean Videanu rezultă şi din aceea că şi ministrul Adriean Videanu a numit în componenţa AGA/CA - SNGN Romgaz, ca şi ministrul Varujan Vosganian, persoane fără pregătire de specialitate, scopul fiind acelaşi, de a putea cu mai multă uţurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional", notau procurorii DIICOT în referatul prin care cer avizul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu (2008 - 2010) şi al lui Varujan Vosganian, ministru al Economiei în 2007 - 2008 şi în prezent.

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a declarat atunci că a luat act de decizia DIICOT de a solicita începerea urmăririi penale în cazul dosarului Romgaz, iar decizia sa este de a pune toate informaţiile pe care le are la dispoziţia DIICOT pentru clarificarea nevinovăţiei sale.

Videanu a explicat că el nu a semnat niciun ordin cât a fost ministru al Economiei, a semnat două memorandumuri privind continuarea discountului la gaze, de la 40 de dolari la 30 de dolari.

El a mai spus că decizia a fost la nivelul Guvernului, el făcând propuneri în acest sens. "Cred că decizia de oportunitate pe care a luat-o Guvernul, şi nu eu singur, a fost o decizie corectă în acel moment şi sunt pregătit să prezint toate documentele pe care le am", a mai spus Videanu.

Întrebat dacă a avut vreo întâlnire cu Ioan Niculae, Videanu a precizat că a avut o singură întâlnire cu acesta pe când era ministru al Economiei, pe altă temă privind o potenţială investiţie la Zimnicea.

Citeşte şi: Videanu: Extrasele din stenograme sunt prezentate fragmentat. Creează o imagine falsă

Citeşte şi: STENOGRAME: Videanu, interceptat când vorbea cu Niculae, pe care l-ar fi favorizat să obţină gaz la preţ redus

Pe de altă parte, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat, vineri, 6 septembrie, preşedintelui aviz pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă.

"În conformitate cu dispoziţiile art. 109 alin. 2 din Constituţia României şi art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 republicată, privind responsabilitatea ministerială, precum şi ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 270/2008, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de Silaghi Ovidiu Ioan, fost ministru al Transporturilor, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată", se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.

Solicitarea a fost trimisă la cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, într-un dosar în care Silaghi este suspectat de trafic de influenţă, fapte care ar fi fost săvârşite când acesta era ministru al Transporturilor.

Şeful DNA a cerut, vineri, procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai poate fi dat de Camera Deputaţilor.

"Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi a solicitat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Silaghi Ovidiu Ioan, fost ministru al Transporturilor, pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, fapte despre care există indicii şi date că ar fi fost săvârşite în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Transporturilor", se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Cererea a fost formulată având în vedere Hotărârea Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013, privind constatarea încetării mandatului de deputat a lui Ovidiu Silaghi, publicată în Monitorul Oficial nr. 568 din 6 septembrie.

Potrivit articolului 109, alineatul 2 din Constituţie, "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".

În 19 august, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă.

În 3 septembrie, liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat din calitatea de deputat.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, declara atunci că îi va scrie ministrului Justiţiei şi procurorului general pentru a-i informa despre demisia lui Ovidiu Silaghi, precizând că Parlamentul nu mai are dreptul de a dezbate solicitarea de începere a urmării penale.

În aceeaşi zi, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că Ovidiu Silaghi şi Eduard Hellvig au demisionat din Camera Deputaţilor pentru a merge la Parlamentul European, ei completând astfel locurile vacantate de Cristian Buşoi şi Ramona Mănescu.

Autoritatea Electorală Permanentă a transmis către Parlamentul European notificările pentru ocuparea de către liberalii Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi a locurilor vacante de europarlamentari, înainte ca demisiile din Camera Deputaţilor să fie publicate în Monitorul Oficial, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Cel mai probabil cei doi vor fi validaţi în funcţii la nivelul Parlamentului European la şedinţa de luni, 9 septembrie, potrivit surselor citate.

Potrivit procurorilor, există indicii şi date temeinice potrivit cărora, în cursul anului 2012, Ovidiu Silaghi, în calitate de ministru al Transporturilor, i-a pretins lui Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea, de către compania de transport aerian din grupul de firme controlate de omul de afaceri, a unor noi rute care să lege Aeroportul Satu Mare de alte destinaţii din Europa. Silaghi i-ar fi promis în schimb lui Nelu Iordache derularea contractelor pe care SC Romstrade SRL le încheiase cu Compania Naţională de Autostrăzi pi Drumuri Naţionale din România SA, structură aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, şi pentru ca plăţile intermediare să fie făcute într-un termen rezonabil.

"Totodată, Silaghi Ovidiu Ioan a primit de la aceeaşi persoană suma de 200.000 de euro, pentru a-şi exercita influenţa asupra persoanelor cu funcţii de decizie din cadrul CNADNR SA în vederea anulării deciziei de reziliere a unui contract şi pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte", au precizat procurorii DNA.

În acest dosar, în 5 septembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală faţă de Remus Vasile Şpan, pentru complicitate la trafic de influenţă, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Silaghi să pretindă şi să primească 200.000 de euro şi servicii de la Nelu Iordache, pentru a sprijini interesele firmei Romstrade în contractul cu CNADNR.

Anchetatorii au stabilit că Remus Şpan ar fi intermediat întâlniri între cumpărătorul de influenţă Nelu Iordache şi ministrul Ovidiu Silaghi, "cunoscând problemele pe care le întâmpina SC Romstrade SRL în derularea contractelor cu CNADNR SA (întrucât anterior îşi desfăşurase activitatea în cadrul grupului de firme controlat de Iordache Nelu)"

Omul de afaceri Nelu Iordache a dat o declaraţie la DNA, în dosarul lui Ovidiu Silaghi, în care a susţinut că i-ar fi dat acestuia 200.000 de euro, pentru a nu-i fi reziliate contractele, şi că fostul ministru al Transporturilor ar fi folosit un aparat de bruiaj contra interceptărilor.

"Când am ajuns la Silaghi Ovidiu acasă, i-am spus acestuia motivul pentru care am venit. Din ce am observat, ştia că urmează să vin la el şi ştia şi de problema rezilierii (contractelor dintre Romstrade şi CNADNR - n.r.). Încă înainte de a începe discuţia, Silaghi Ovidiu a pornit un aparat de bruiaj. După ce i-am spus pentru ce am venit, şi i-am zis că am banii la mine, precizându-i şi cuantumul sumei, mi-a zis că este ok şi m-a pus să pun banii pe o masă din cameră. În continuare, ne-am mutat în altă cameră, unde era şi ŞR (Remus Şpan, n.r.), unde Silaghi Ovidiu mi-a spus că va lua legătura cu PM a doua zi dimineaţă pentru anularea rezilierii şi am băut un pahar de vin. Întâlnirea a durat aproximativ 40 minute", le-a declarat Iordache procurorilor anticorupţie.

Nelu Iordache le-a spus anchetatorilor că extinderea liniilor aeriene ale Blue Air i-ar fi fost necesare, potrivit lui Silaghi, finului acestuia Adrian Ştef, în contextul candidaturii acestuia la şefia Consiliului Judeţean Satu Mare.

Fostul ministrul al Transporturilor Ovidiu Silaghi a fost în 21 august la DNA, însă nu pentru a da o declaraţie în dosarul privind traficul de influenţă, ci pentru a fi audiat în cazul plângerii făcute de senatorul Valer Marian, în legătură cu presupuse fapte de corupţie privind referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Silaghi declara atunci, la ieşirea de la DNA, că denunţul lui Nelu Iordache "frizează logica", dar a admis că s-a întâlnit cu omul de afaceri, pe care l-a adus Remus Şpan, "pe nepusă masă".

Silaghi a adăugat că, pus în faţa faptului împlinit, în condiţiile în care Nelu Iordache era la uşa lui, nu a putut să nu-i primească pe cei doi, dar a reafirmat că Nelu Iordache nu a avut cu el nicio sumă de bani.

Întrebat ce a vrut concret de la el Nelu Iordache, Silaghi a confirmat cele arătate de omul de afaceri în denunţ, respectiv că dorea anularea rezilierii contractului, dar că acest lucru nu se mai putea face după ce se îndeplinse procedura.

Liberalul Ovidiu Silaghi fusese nominalizat în iulie pentru funcţia de ministru al Transporturilor, post rămas vacant după demisia lui Relu Fenechiu, în urma condamnării sale, în 12 iulie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul "Transformatorul", pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.