Băsescu: Voturile de respingere a guvernelor sunt luate în calcul în noul mandat

"Nu analizez în acest moment posibilitatea dizolvării Parlamentului, ci, dacă nu va trece Guvernul Negoiţă, voi desemna un alt premier", a spus Băsescu.

Întrebat dacă votul Parlamentului de respingere a Guvernului Croitoru va fi luat în calcul, după alegeri, în noul mandat de preşedinte sau "se resetează cronometrul", şeful statului a răspuns: "Sigur că da, nu se resetează nimic. Intervalul de 60 de zile preşedintele îl poate prelungi şi decide, când decide, dacă decide, dizolvarea Parlamentului. Nimic nu se resetează. E ca în natură: nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă, ori într-un guvern, ori în alegeri anticipate".

"Nu vreau să glumim, e extrem de serios. Nu am în vedere dizolvarea Parlamentului", a continuat el.

Solicitat să precizeze dacă, teoretic, în cazul în care Guvernul Negoiţă este respins la vot, ar avea posibilitatea în noul mandat să dizolve Parlamentul, Traian Băsescu a spus: "În noul mandat, da, nu înainte de validarea de după alegeri".

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat, în cursul zilei de marţi, că nu şi-a propus să dizolve Parlamentul imediat după alegeri, ci că va încerca să formeze o nouă majoritate în cazul în care România nu va avea Guvern până atunci.

"Nu mi-am propus să dizolv Parlamentul. Obiectivul meu este să avem guvern. Ori imediat după prezidenţiale voi încerca să realizez guvernul dacă nu se realizează până atunci", a declarat Traian Băsescu, întrebat cum comentează declaraţiile lui Ion Predescu, judecător al Curţii Constituţionale, care a spus că noul preşedinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul după alegeri, în cazul căderii unui al doilea guvern, întrucât raporturile Preşedinţie-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 16 octombrie, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru. El a revenit a doua zi, spunând că în declaraţia privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie a fost vorba de "o eroare de exprimare" şi menţionând că s-a referit la o dată de după alegeri.

Şeful statului a mai spus, în 5 noiembrie, că nu ar fi de dorit să se ajungă la alegeri anticipate. Menţionând că dizolvarea Parlamentului reprezintă un mecanism de deblocare a crizelor politice, Traian Băsescu şi-a exprimat convingerea că România nu mai poate suporta încă un scrutin.

Atât preşedintele PSD, Mircea Geoană, cât şi cel al PNL, Crin Antonescu au invocat faptul că, în cazul căderii a două guverne propuse de premieri desemnaţi de actualul preşedinte, alegerile anticipate sunt improbabile.

Liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat, la jumătatea lunii octombrie, că PSD nu-l va vota nici pe al doilea premier propus de Traian Băsescu, el apreciind că alegerile parlamentare anticipate sunt, chiar în această situaţie, "improbabile", Curtea Constituţională trebuind să se pronunţe asupra acestui aspect. Geoană a precizat că este neclar, din punct de vedere juridic şi constituţional, dacă o eventuală cădere, de două ori, a unui Guvern, înseamnă în mod automat, pentru un nou mandat de şef de stat, dizolvarea Parlamentului.

"În acest moment, opinia mea este că aceste alegeri ( parlamentare anticipate, n.r.) sunt improbabile. Rămâne de văzut, inclusiv la Curtea Constituţională, dacă o eventuală cădere de două ori a unui Guvern înseamnă automat, pentru un nou mandat de preşedinte, dizolvarea Parlamentului. Acest lucru este încă neclar din punct de vedere juridic şi constituţional", a spus Geoană.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că, în opinia sa, din punct de vedere constituţional, chiar căderea înainte de 6 decembrie a Guvernului propus de Liviu Negoiţă nu înseamnă alegeri anticipate, "pentru că în noul mandat preşedintele ar trebui să mai facă două încercări, indiferent cine ar fi acela".

Constituţia prevede, la articolul 89, că, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

Alineatul 3 al aceluiaşi articol menţionează însă că "Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă".

Conform prevederilor constituţionale, un preşedinte îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidenţial următor.

Articolul 83 al Legii fundamentale stabileşte că mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

"Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales", stipulează cel de-al doilea alineat al articolului 83.