BIO: Theodor Stolojan, premierul cunoscut pentru naţionalizarea valutei şi recapitalizarea băncilor

Theodor Dumitru Stolojan s-a născut la 24 octombrie 1943, la Târgovişte. A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti între 1961 şi 1966. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca economist stagiar la întreprinderea Frigotehnica Bucureşti, apoi a ocupat funcţia de economist în Ministerul Industriei Alimentare şi Agriculturii.

Începând din 1972 a ocupat mai multe funcţii în Ministerul de Finanţe: 1972 – 1977 - economist în Departamentul Bugetului Statului; 1978 – 1982 şeful diviziei Contabilitatea Bugetului Statului; 1988 – 1989 director adjunct şi director al Departamentului Relaţii Valutare şi Financiare Internaţionale; inspector general în Departamentul Venituri de Stat şi consultant în Ministerul de Finanţe.

După Revoluţia din 1989, Theodor Stolojan a lucrat în continuare în Ministerul Finanţelor, ocupând funcţia de ministru adjunct al Finanţelor până în aprilie 1990, apoi pe cea de ministru al Finanţelor, în perioada iunie 1990 – aprilie 1991.

În mai 1991 ajunge preşedintele Agenţiei Naţionale de Privatizare, lucrând la elaborarea primului proiect al Legii privatizării şi la înfiinţarea Fondului Proprietăţii de Stat (FPS).

După mineriada din septembrie 1991, care a condus la căderea Guvernului Petre Roman, Stolojan este învestit, în luna octombrie 1991, în funcţia de prim-ministru, conducând Cabinetul până în noiembrie 1992.

Din Cabinetul Stolojan au făcut parte Traian Băsescu, la Transporturi, Adrian Năstase, la Externe, Dan Mircea Popescu, la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Victor Babiuc, la Interne şi Mircea Ionescu Quintus, la Justiţie.

Printre deciziile importante luate de primul-ministru Stolojan s-au aflat recapitalizarea băncilor şi liberalizarea preţurilor, în condiţiile în care cursul de schimb nu fluctua liber. În mandatul său, a decis naţionalizarea valutei întreprinderilor, a societăţilor comerciale. Atât întreprinderile, cât şi societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei, la un curs fixat administrativ.

Ulterior funcţiei de premier, Stolojan a lucrat pentru Banca Mondială şi pentru Grupul Tofan.

În 1996, acesta a susţinut candidatura la Preşedinţie a candidatului PDSR, Ion Iliescu, făcând parte din Comitetul Naţional de Sprijin al candidaturii lui Iliescu, care a reunit personalităţi ale vieţii publice din cele mai diverse domenii de activitate, alte persoane din ţară şi din străinătate, preşedintele Comitetului fiind ministrul de Externe de la acea vreme, Teodor Meleşcanu.

În iulie 2000, Stolojan a reintrat în politică, candidând la Preşedinţie din partea Partidului Naţional Liberal, obţinând 11,78% din voturi, a treia poziţie după Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor. În perioada 2000-2002 a fost preşedinte al Consiliului Naţional al formaţiunii liberale. La Congresul Extraordinar al PNL din august 2002, a fost ales preşedintele Partidului Naţional Liberal.

În 2003 partidul său s-a aliat cu Partidul Democrat, condus de Traian Băsescu, la acea vreme primarul Bucureştiului, formând Alianţa D.A. - Dreptate şi Adevăr, iar în februarie 2004 şi-a anunţat candidatura la Preşedinţie din partea Alianţei.

Cursa prezidenţială a luat însă o cotitură neaşteptată pe 2 octombrie 2004, când Stolojan îşi anunţă retragerea din fruntea PNL şi, de asemenea, din competiţia electorală, invocând probleme grave de sănătate, într-o atmosferă emoţionantă, marcată de lacrimile lui Traian Băsescu, în acel moment co-preşedinte al Alianţei D.A. şi şef de campanie al liderului liberal.

Zvonurile privind iminenta retragere a lui Stolojan din cursa pentru Preşedinţie şi predare a ştafetei lui Băsescu apăruseră încă de la sfârşitul lunii septembrie. În 30 septembrie, Traian Băsescu, la acea vreme lider al PD, cataloga aceste zvonuri drept "speculaţii" provenite "din zona PSD".

El susţinea că Theodor Stolojan este candidatul Alianţei PNL-PD pentru funcţia de preşedinte al României. "Speculaţiile vin din zona PSD şi sunt o încercare de dezechilibrare a încrederii în tandemul Stolojan-Băsescu. Nu s-a pus şi nu se pune problema schimbării locurilor între Stolojan şi Băsescu", explica liderul PD. După doar câteva zile, în 2 octombrie, zvonurile au devenit realitate.

Conducerile PNL şi PD s-au întrunit de urgenţă, în acea după-amiază de sâmbătă, în şedinţe separate, cu uşile închise, pentru a discuta posibila retragere a lui Theodor Stolojan, din motive personale, de la conducerea formaţiunii liberale şi din cursa prezidenţială.

Mai mulţi lideri ai PNL aflaţi atunci la sediul central al partidului, printre care Cristian Boureanu, Norica Nicolai şi Ludovic Orban, confirmau faptul că preşedintele liberal Theodor Stolojan se va retrage din cursa pentru Cotroceni şi chiar de la conducerea formaţiunii liberale. Aceştia precizau că, în cazul retragerii lui Stolojan de la conducerea partidului, şefia PNL va fi asigurată de un preşedinte interimar până la Congresul ordinar de la începutul anului 2005.

În cadrul unei conferinţe extraordinare convocată la sediul Alianţei PNL-PD, Traian Băsescu, alături de Theodor Stolojan şi soţia sa, precum şi de Călin Popescu Tăriceanu, a ţinut un scurt discurs, memorabil prin faptul că liderul democrat a izbucnit în lacrimi, spunând: "Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulţumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-preşedinte al Alianţei, îţi mulţumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulţumesc pentru şansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărît împreună şi te asigur, în faţa ţării, că dacă vei rămîne cu sufletul alături de noi Alianţa va câştiga. Mulţumesc. Mulţumesc mult."

În 2008, Theodor Stolojan declara într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, referindu-se la retragerea sa din cursa pentru Preşedinţie, în 2004, că a fost "efectiv bolnav, o stare de epuizare, după o muncă infernală în perioada 2002-2004, fiind vorba de o stare de epuizare fizică, nervoasă". Despre şantajul la care s-a referit, atunci, Traian Băsescu, Stolojan a spus că a fost "o eroare făcută în campania electorală", care i-a costat foarte mult, "dar nu a avut legătură cu îmbolnăvirea".

După alegerile din 2004, câştigate de Traian Băsescu, intrat în cursa electorală după retragerea lui Stolojan, acesta devine consilier pe probleme economice al preşedintelui Traian Băsescu.

În PNL, el adoptă o poziţie critică faţă de preşedintele Călin Popescu Tăriceanu şi de restul conducerii partidului, criză care se acutizează în vara anului 2006 şi culminează cu excluderea sa din partid, în 10 octombrie 2006, printr-o decizie a organizaţiei PNL Bucureşti sector 2. Conducerea partidului a anunţat, ca motiv al excluderii, faptul că Theodor Stolojan nu a respectat şi nu a susţinut deciziile luate de conducerea PNL.

Stolojan a susţinut, atunci, că excluderea sa ar fi determinată de presiunile impuse de preşedintele PNL Călin Popescu Tăriceanu, care urmăreşte să îşi elimine adversarii politici.

În data de 16 octombrie 2006, consilierul prezidenţial Theodor Stolojan a anunţat că demisionează din funcţie. Stolojan a precizat că l-a informat pe preşedintele Train Băsescu în legătură cu decizia de demisie. Gestul său a avut loc la numai o zi după ce, împreună cu Valeriu Stoica şi cu Cristian Boureanu, a lansat, la Piteşti, un proiect de platformă liberală pentru unitatea forţelor politice de dreapta.

Din Platforma liberală făceau parte alţi liberali excluşi din partid sau nemulţumiţi de conducerea PNL: Valeriu Stoica, Radu F. Alexandru, Mona Muscă, Cristian Boureanu şi Raluca Turcan, la care ulterior se alătură şi alte personalităţi importante, precum ministrul Agriculturii Gheorghe Flutur sau senatorul Mircea Cinteză.

În decembrie 2006, liberalii platformişti anunţă constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD), iar Stolojan devine preşedintele noii formaţiuni politice. La 1 martie 2007 partidul a fost înregistrat oficial la Tribunalul Bucureşti. Sloganul PLD era "Progres, Libertate, Demnitate" şi se dorea un refugiu pentru adevăraţii liberali din România, dezamăgiţi de PNL.

La alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007, Stolojan a candidat pe prima poziţie a listelor Partidului Liberal Democrat şi a fost ales deputat în Parlamentul European, formaţiunea sa câştigând trei mandate în PE.

În data de 3 decembrie 2007 s-a decis fuziunea între Partidul Democrat (PD) şi PLD sub denumirea de Partidul Democrat Liberal (PD-L). Theodor Stolojan a primit funcţia de prim-vicepreşedinte.

La alegerile locale din luna 1 şi 15 iunie 2008, PSD a câştigat cele mai multe mandate de primar, urmând să aibă, în toată ţara, un număr de 1.138 primari, în timp ce PDL a câştigat 908 primari, iar PNL - 706 primari, potrivit situaţiei finale a alegerilor dată publicităţii de BEC.

Pentru democrat-liberali, alegerile parlamentare din luna noiembrie au reprezentat ocazia de a-şi stabili candidatul pentru funcţia de premier, urmând ca acesta să joace rolul de "port-drapel" al partidului în campania electorală, şi implicându-se la nivel naţional, în promovarea candidaţilor PDL.

Astfel, în condiţiile în care alegerile parlamentare din acest an s-au desfăşurat, pentru prima dată, separat de cele prezidenţiale, democrat-liberalii au luat în calcul înlocuirea "locomotivei electorale" reprezentate de candidatul la funcţia de şef al statului cu premierul partidului, care a avut rolul de "port-drapel" al campaniei electorale a PDL, reprezentând şi susţinând, la nivel naţional, candidaţii partidului în alegerile uninominale.

În acest context, Theodor Stolojan a ales un mod inedit de a-şi anunţa candidatura pentru postul de premier, în interiorul PDL, deşi până în acel moment, pentru acest post mai erau vizaţi Emil Boc, Adriean Videanu sau Vasile Blaga.

Stolojan a făcut anunţul în 29 august 2008, la Costineşti, cu ocazia Şcolii de Vară a tineretului PDL. El se afla la acel moment lângă piscina hotelului unde se desfăşura evenimentul, în costum de baie, împreună cu nepoţii săi. "Oricine îşi poate depune candidatura pentru funcţia de premier, o să mi-o depun şi eu", a spus, dezinvolt, în faţa camerelor de televiziune, Theodor Stolojan.

Mai apoi, a decis să facă o baie în mare, încălţat cu adidaşi, tot în faţa camerelor de luat vederi, în ideea de a transmite tineretului strâns la Costineşti că trebuie să aibă o viaţă sănătoasă şi să facă sport.

Pe 12 septembrie 2008, Colegiul Director al PD-L l-a propus, în unanimitate, drept candidat al partidului la funcţia de prim-ministru.

Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a fost anunţat oficial la Conferinţa Naţională a partidului, drept propunerea de premier a PDL, de către liderul formaţiunii democrat-liberale, Emil Boc. Liderul PDL l-a prezentat pe Theodor Stolojan drept propunerea partidului la funcţia de premier, susţinând că acesta este cel mai credibil om politic, va face echipă cu preşedintele României şi are în spate cel mai puternic partid.

Alegerea lui Stolojan s-a făcut şi datorită faptului că, în urma cercetărilor sociologice, liderii PDL au constatat că prim-vicepreşedintele PDL are nu numai cea mai mare notorietate, ci deţine şi cea mai înaltă cotă de încredere dintre potenţialii candidaţi la funcţia de premier.

În campania uninominală pentru Parlament, candidatul pentru funcţia de premier,Theodor Stolojan a anunţat că democrat-liberalii au elaborat un program guvernamental anti-criză, bazat pe trei scenarii de creştere economică a României, pe care vor să îl pună "de urgenţă" în practică, din prima zi în care partidul va ajunge la guvernare.

Liderul PDL a spus că programul anti-criză a fost realizat prin "recalibrarea" Programului de guvernare al partidului, pe baza a trei scenarii de posibilă evoluţie în următorii patru ani: 7% creştere economică pe an, 5% şi, respectiv, 4%. Stolojan, care a arătat că măsurile anti-criză ale PDL se aplică la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul Guvernului României.

Citeşte şi:

Theodor Stolojan, desemnat de Băsescu premier

Stolojan: Obiectivul meu este formarea Guvernului în zece zile

Procedura de desemnare a premierului României