BIOGRAFIE: Cine este Corina Creţu, noul comisar european pentru Politică Regională

Corina Creţu şi-a construit cariera politică în proximitatea fostului şef de stat Ion Iliescu, fapt pe care nu l-a negat niciodată. Ea a fost alături de Iliescu în cele două mandate la Cotroceni, ceea ce a dus la apariţia, în presa vremii, a unor zvonuri privind existenţa unor relaţii extraprofesionale.

Creţu a precizat, ulterior, în 2009, într-un interviu pentru Revista Tango, că a fost marcată de aceste zvonuri.

"Zvonul că între mine şi domnul preşedinte (Ion Iliescu - n.r.) ar fi o relaţie mai mult decât profesională m-a afectat şi cred că a ţinut foarte mulţi bărbaţi departe de mine. Eu nu cred că sunt singura femeie din preajma unui om politic despre care se spune că are relaţii altfel decât profesionale", a menţionat Corina Creţu în 2009, pentru Revista Tango.

Pe de altă parte, numele Corinei Creţu a fost implicat într-un scandal cu tentă sexuală după ce hackerul “Guccifer” a făcut public schimbul de email-uri dintre aceasta şi fostul secretar de stat american Collin Powell, din perioada 2010-2011. În aceste email-uri, Creţu îl numea pe Powell “dragostea vieţii mele”. Powell a precizat, ulterior, că nu şi-a înşelat, cu care e căsătorit de 50 de ani.

Presa a speculat că miza acestei relaţii a Corinei Creţu cu Colin Powell ar fi tocmai obţinerea unui post de comisar european.

Tot în Revista Tango, în interviul acordat în 2009, Corina Creţu a făcut o afirmaţie care a devenit virală pe internet imediat după ce s-a aflat despre nominalizarea sa pentru postul de comisar.

“Dacă pui un bărbat să aleagă între două femei, rămâne cu aceea care înghite mai mult. Ei aşteaptă lucruri diferite decât noi, vor o nevastă în sensul cel mai clasic al cuvântului, aşteaptă linişte în casă, nu sunt neapărat tentaţi să fie acea flacără după care tânjim noi în căsnicie, pentru că ei o pot găsi foarte uşor în altă parte”, preciza Corina Creţu în 2009.

Corina Creţu are 47 de ani (s-a născut la 24 iunie 1967 în Bucureşti).

Citeşte şi: Corina Creţu: Sunt pregătită să îmi asum responsabilitatea portofoliului REGIO

Citeşte şi: Corina Creţu, desemnată comisar european pentru Politică Regională. Componenţa completă a viitoarei Comisii Europene

Ea a absolvit, în 1989, Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică, din cadrul ASE Bucureşti, şi a urmat ulterior cursuri de specializare ca analist programator.

După absolvire, Corina Creţu s-a angajat la Întreprinderea de Maşini Unelte din Blaj, unde a lucrat ca economist stagiar pentru o scurtă perioadă (octombrie 1989 - ianuarie 1990).

Ulterior, s-a transferat în Bucureşti, ocupând funcţia de analist-programator la Centrul de Calcul.

În vara lui 1990, Corina Creţu s-a îndreptat spre o carieră în presă. A început ca reporter politic, apoi a devenit publicist comentator la cotidianele „Azi”, „Cronica Română” şi „Curierul Naţional”. Ca jurnalist, s-a remarcat prin faptul că a reuşit să-i ia o declaraţie în exclusivitate preşedintelui american de atunci Bill Clinton.

Corina Creţu nu a rămas nici în presă o lungă perioadă, ea renunţând şi la cariera jurnalistică în 1992, când s-a angajat ca expert la Cabinetul purtătorului de cuvânt al preşedintelui României, Ion Iliescu. Creţu a lucrat în această funcţie timp de patru ani, respectiv întregul mandat 1992-1996 al lui Ion Iliescu.

În 1996, Ion Iliescu pierde alegerile prezidenţiale în favoarea contracandidatului său, Emil Constantinescu. În consecinţă, Iliescu va activa, din 1996 până în 2000, ca lider de grup al PDSR din Senat. Tot în această perioadă, Corina Creţu activează ca expert la Senat.

Corina Creţu şi-a început efectiv cariera politică în 1997, când a devenit secretar executiv al PDSR şi şef al Departamentului Imagine şi Relaţii cu Mass media din cadrul Consiliului Naţional al PDSR. Tot din 1997, Creţu a activat ca prim-vicepreşedinte al Organizaţiei Femeilor din PDSR.

În anul 2000, Corina Creţu a candidat din partea PDSR pentru un post de deputat de Bucureşti, fiind aleasă în această calitate. Decide însă să demisioneze imediat (pe 10 ianuarie 2001) pentru a-l urma pe Ion Iliescu la Preşedinţie, întrucât acesta câştigase al doilea său mandat constituţional.

Corina Creţu a activat, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu, ca purtător de cuvânt al acestuia, ea fiind consilier prezidenţial şi şef al Departamentului Comunicării Publice.

În 2004, după ce Ion Iliescu şi-a terminat ultimul mandat, Corina Creţu a candidat din nou, pe listele PSD, de această dată pentru un post de senator, demnitate în care a şi fost aleasă. Ca senator, Corina Creţu a fost membru al Comisiei de politică externă şi euroobservator la PE din partea României.

Astfel, în 2005, Corina Creţu a fost aleasă, prin votul plenului reunit al celor două Camere, membru în delegaţia de observatori ai României la Parlamentul European.

La primele alegeri europarlamentare, organizate în România în anul 2007, Corina Creţu este aleasă eurodeputat. Ea candidează şi în 2009, când este aleasă din nou, pentru un mandat întreg de această dată. La alegerile europarlamentare din 2014, Corina Creţu candidează pentru Parlamentul European din poziţia de lider al listei de candidaţi ai Alianţei PSD-UNPR-PC, obţinând al treilea mandat consecutiv de europarlamentar.

În 2009, ca europarlamentar, Corina Creţu participă la misiunea de informare a delegaţiei PE cu privire la conflictul din Fâşia Gaza şi teritoriile palestiniene, iar în 2010 inaugurează, la Bruxelles, cea de-a Zecea Conferinţă a Reţelei Parlamentare pentru Banca Mondială, fiind Membă a Comitetului de Conducere a PNoWB (Parliamentary Network of the World Bank).

În mandatul 2009 - 2014, Corina Creţu activează ca vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare din PE, iar între 2012 şi 2014 ocupă funcţia de vicepreşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE, fiind, în aceeaşi timp, membră a Preşedinţiei PES.

Corina Creţu este, în prezent, vicepreşedinte al PE, fiind aleasă în această funcţie în iulie 2014, cu un număr de 406 voturi. Corina Creţu este şi vicepreşedinte al PSD.

Potrivit declaraţiei de avere, ea deţine un apartament în Bucureşti şi unul în Predeal, în timp ce soţul său, omul de afaceri Ovidiu Rogoz, deţine un apartament în Bucureşti, precum şi trei terenuri agricole în Ilfov şi Prahova şi un teren intravilan în Snagov.

Corina Creţu mai deţine un automobil marka Skoda, achiziţionat în 2008, iar soţul său are în proprietate un Renault Megane din 2003.

Corina Creţu a menţionat în declaraţia de avere faptul că în perioada 2011-2012 a dobândit bijuterii în valoare de aproximativ 10.000 de Euro.

Ea are un cont curent de 12.500 de Euro, un altul de 10.800 de lei şi un depozit bancar de 19.400 de Euro.

Soţul său, Ovidiu Rogoz, deţine trei conturi curente, unul de 20.100 de Euro, unul de 6.000 USD şi altul de 480 de lei.

Pe de altă parte, Ovidiu Rogoz a acordat, în nume personal, un împrumut SC CAR Management SRL în sumă de 21.500 de Euro. El are şi o datorie scadentă în 2032, către Banca Transilvania, în valoare de 34.500 de Euro.

Corina Creţu are un venit anual de 74.400 de Euro, bani proveniţi din activitatea sa la PE, în timp ce soţul său, Ovidiu Rogoz, are un venit anual de 36.000 de Euro, bani proveniţi din activitatea sa de project manager la mai multe societăţi comerciale.

Corina Creţu s-a căsătorit, în 2012, cu omul de afaceri Ovidiu Rogoz. La cununia religioasă a fost prezent şi fostul preşedinte Ion Iliescu, care a declarat că aceasta avea nevoie să se căsătorească, pentru că "era puţin cam stingheră".

Printre invitaţi s-a numărat şi soţia premierului Victor Ponta, europarlamentarul Daciana Sârbu, cele două fiind prietene.