BIOGRAFIE: Leonard Orban, propus ministru al Fondurilor Europene, după 19 ani dedicaţi problematicii UE

Cariera lui Leonard Orban s-a axat, începând din 1993, pe problematica europeană. Printre realizările sale, Orban însuşi menţionează semnarea, în calitate de negociator-şef cu Uniunea Europeană, împreună cu preşedintele României, primul-ministru şi ministrul Afacerilor Externe, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, la 25 aprilie 2005, într-o ceremonie desfăşurată în Luxemburg.

Leonard Orban a fost primul comisar european al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de trei ani. La finalul acestei perioade el spunea, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că se simte "foarte relaxat", că ar dori să poată ajuta în România prin competenţele sale.

"În ce măsură voi fi solicitat, am dubii serioase", spunea Orban în septembrie 2009. Şi tot atunci el mărturisea că are mari rezerve în ceea ce priveşte o eventuală implicare a sa în politică. "O opţiune este să intru în viaţa politică, dar am mari ezitări, mari ezitări uitându-mă la ce se întâmplă în momentul de faţă. Vreau să vă spun că nu sunt foarte tentat să fac acest pas", spune el pentru MEDIAFAX în septembrie 2009.

Ulterior, când a fost numit consilier prezidenţial, Orban şi-a reiterat hotărârea de a nu intra în politică. Astfel, la 8 martie 2010, el declara pentru MEDIAFAX că nu este politician, că nu a fost şi nu va fi niciodată membru de partid. "Eu nu sunt politician. Nu am fost membru al niciunui partid în România, nu sunt şi nici nu voi fi", a spus Orban atunci. El s-a descris drept un "tehnocrat" şi a precizat că a făcut politică europeană în calitatea sa de comisar, dar la nivelul UE.

Pe durata celor trei ani de mandat la CE, dar şi ulterior, Leonard Orban nu a ezitat să atragă atenţia asupra îngrijorărilor pe care diverse situaţii de pe scena politică românească le stârnesc la Bruxelles.

La 9 martie 2010, Orban a fost numit consilier prezidenţial pe probleme de afaceri europene. Din această calitate, el a continuat să vorbească liber la diverse conferinţe despre riscurile cu care se confruntă România în relaţia cu UE.

Astfel, Leonard Orban a fost printre primii care au atras atenţia asupra posibilităţii amânării aderării României la Spaţiul Schengen, obiectiv pentru a cărui realizare România îşi fixase ca termen limită iniţial luna martie 2011.

De exemplu, Leonard Orban declara, în iulie 2010, că raportul CE pe tema justiţiei va influenţa aderarea la Spaţiul Schengen dar şi procesul de gestionare a fondurilor comunitare, el apreciind totoată că o continuare pe termen lung a MCV ar putea afecta poziţia României. În luna noiembrie a aceluiaşi an, Leonard Orban spunea, potrivit RFI, că nu este sigură intrarea României în Schengen în martie 2011, menţionând, în acest context, că "dacă rişti să fii amânat în martie, rişti să fii amânat nu cu câteva luni, ci cu câţiva ani".

Cel mai recent, la 1 septembrie, Leonard Orban a spus, la o întâlnire cu ambasadorii români reuniţi la Bucureşti, că aşteptările României privind aderarea la Spaţiul Schengen trebuie să fie "extrem de prudente" şi că, în opinia sa, o aderare graduală este maximumul pe care România îl va putea obţine.

Deşi a evitat constant să se pronunţe în ultima perioadă asupra zvonurilor privind posibila sa numire în funcţia de ministru, Orban nu a ezitat să se pronunţe de-a lungul timpului asupra problemelor legate de absorbţia fondurilor. Astfel, în octombrie 2010, el spunea că România ar trebui să înveţe din experienţa legată de fondurile europene, menţionând că, la patru ani după aderare, "experienţa nu este pozitivă". El a adăugat că probleme nu au fost în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, ci şi în alte aspecte legate de utilizarea banilor europeni.

"Sunt o serie întreagă de dificultăţi asupra cărora va trebui să se găsească răspuns, sunt multe elemente care vor trebui să fie corectate plecând de la cadrul instituţional de gestionare a fondurilor comunitare şi până la implicarea mediului de afaceri în acest proces", spunea el.

În martie anul acesta, Leonard Orban a declarat că rata "atât de scăzută" a absorbţiei în ceea ce priveşte fondurile comunitare exprimă dificultăţi sistemice ale întregii societăţi româneşti, în timp ce, la reuniunea ambasadorilor, la 31 august, el aprecia că "este necesară consolidarea coordonării pe orizontală a absorbţiei fondurilor europene".

Leonard Orban s-a născut la 28 iunie 1961, la Braşov, într-o familie multietnică, tatăl său fiind de origine maghiară. Este frate cu Ludovic Orban, deputat PNL, fost ministru al Transporturilor şi fost viceprimar al Bucureştiului. Leonard Orban a explicat însă, de-a lungul timpului, că nu există nicio legătură între cariera sa şi aceea a fratelui său.

Leonard Orban a absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii din Braşov în 1986, lucrând ulterior ca inginer la Întreprinderea de Tractoare din Miercurea Ciuc, în perioada 1986-1989, şi la Întreprinderea de Antrepriză Construcţii Speciale Industriale şi Montaj (I.A.C.S.I.M.) din Bucureşti (1989-1990. În perioada 1990-1993 a lucrat la Institutul de Cercetare în Tehnologia Construcţiilor de Maşini (I.C.T.C.M.) din Bucureşti.

În paralel, el a urmat, în perioada 1987-1992, cursurile Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

După 1993, Leonard Orban şi-a schimbat radical activitatea, devenind consilier parlamentar pentru afaceri europene şi internaţionale la Camera Deputaţilor, funcţie în care a activat până în 2001. A fost, în această perioadă, şi secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană - România şi al Delegaţiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC şi Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN).

În perioada mai 2001-decembrie 2004, Leonard Orban a ocupat funcţia de negociator-şef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator şef al României cu Uniunea Europeană. În anul 2002 a fost decorat de către Ion Iliescu, preşedintele de atunci, cu Ordinului Naţional "Steaua României", distincţie acordată pentru contribuţia adusă integrării României în NATO. De la sfârşitul anului 2004 a fost numit secretar de stat la Ministerul Integrării Europene, coordonând direct pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din aprilie 2005 a coordonat poziţia României referitoare la statutul de observator activ la Uniunea Europeană.

În octombrie 2006, Leonard Orban a fost nominalizat candidat al României pentru funcţia de comisar european, după ce Varujan Vosganian - prima propunere - şi-a retras candidatura. Nominalizarea lui Leonard Orban în calitate de comisar european a fost aprobată la 12 decembrie 2006 de Parlamentul European cu o largă majoritate, respectiv cu 595 de voturi "pentru", 16 voturi "împotrivă" şi 29 de abţineri.

Orban a devenit astfel primul comisar european al României, preluându-şi mandatul după 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE. Portofoliul său a fost cel al Multilingvismului, o decizie care a fost criticată pe motiv că ar reprezenta de fapt un "mini-portofoliu", după cum se exprima atunci vicepreşedintele socialiştilor europeni, Hannes Swoboda, şi mai degrabă un post administrativ.

În declaraţiile făcute ulterior, Orban a explicat importanţa politicii multilingvismului în UE dar şi implicarea sa în acest domeniu. El a definit multilingvismul ca "o politică importantă a Uniunii Europene şi, în plus, o oportunitate foarte bună şi pentru România". De altfel, fostul comisar spunea, la încheierea mandatului său, în 2009, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că nu poate vorbi despre nerealizări în activitatea sa la CE. "Singurul lucru pe care nu-l consider ... care din păcate nu s-a putut împlini este că, din păcate, nu am avut un mandat complet, nu am avut un mandat de cinci ani, ci mandatul va fi în final undeva la trei ani de zile. Şi, în condiţiile acestea, practic am avut cu doi ani mai puţin, iar în doi ani am fi avut timp să îmbogăţim şi mai mult, inclusiv să atacăm chestiuni foarte sensibile în ceea ce priveşte politica de multilingvism,să le atacăm şi din alte puncte de vedere", comenta el.

Din 9 martie 2010 ocupă funcţia de consilier prezidenţial pentru afaceri europene.

Este căsătorit şi are un copil.