Birourile electorale de circumscripţie intră în prima etapă de repartizare a mandatelor

Precizarea a fost făcută, marţi, pentru Agenţia MEDIAFAX, de către purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid, în acea unitate administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid.

Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.

Totuşi, la acest nivel, împărţirile prevăzute de lege nu vor putea da, întotdeauna, mandate întregi pentru partide, rezultând aşa-numitele "resturi".

Aceste resturi de voturi şi de mandate precum şi voturile exprimate pentru partidele care nu au trecut pragul electoral şi pentru independenţii care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul unde au candidat vor fi folosite în a doua etapă de repartizare a mandatelor, care are loc la Biroul Electoral Central.

Aici resturile de voturi din toate circumscripţiile sunt însumate, o operaţie similară fiind făcută şi în cazul mandatelor.

În acest moment intervine cea mai complexă procedură de repartizare a mandatelor, cea de redistribuire, etapă care presupune calcule relativ complicate, menite să stabilească matematic câte mandate revin fiecărui partid şi în ce judeţe respectiva formaţiune politică va beneficia de aceste mandate.

Astfel, adunând resturile de voturi şi de mandate, BEC stabileşte, potrivit sistemului proporţional şi folosind sistemul "D’Hondt", câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional, prin redistribuire.

În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.

Pentru acesta se fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate – o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de "resturile" de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice.

Dacă primul pe lista ordonată pe ţară este, de exemplu, partidul "X", potrivit voturilor din circumscripţia Alba, în funcţie de repartitorul acestei circumscripţii şi de numărul de mandate care au rămas de repartizat în circumscripţia electorală respectivă, acest partid va primi mandate suplimentare în acest judeţ.

Legea prevede că, în cazul în care aceste calcule matematice duc la situaţii de balotaj să fie folosit ca elemente de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripţia respectivă şi, dacă nici acest criteriu nu rezolvă problema, repatrizarea mandatului să fie făcută în urma negocierii între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorţi făcute de BEC.

Aceste mandate repartizate de BEC vor fi cumulate, la nivelul circumscripţiilor electorale, cu mandatele repartizate deja partidului în prima etapă de repartizare a mandatelor.Din acel moment va începe, efectiv, faza de atribuire de mandate de deputaţi şi senatori, care are două etape.

În prima etapă vor obţine mandate candidaţii care au întrunit majoritatea voturilor în circumscripţia în care au candidat.

În etapa a doua, biroul electoral de circumscripţie va alcătui o listă a candidaţilor partidelor care au trecut pragul electoral care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul lor şi, deci, nu au primit mandat în prima etapă de atribuire a mandatelor. Din listă vor face parte şi candidaţii în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceştia fiind "săriţi", însă, în această etapă de atribuire de mandate.

Lista va fi alcătuită, în ordinea descrescătoare, în funcţie de numărul de voturi obţinut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscripţiei.

Dacă, de exemplu, partidul "X" va avea dreptul, potrivit calculelor făcute în cele două etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate în circumscripţia Alba, iar în acest judeţ doi candidaţi au obţinut în colegiile lor majoritatea voturilor exprimate şi le-a fost atribuit mandat în prima etapă, partidul "X" va mai avea de primit în acest judeţ doar trei mandate, care vor fi acordate candidaţilor din lista menţionată anterior.

Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fiind "săriţi"cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cei mai bine clasaţi în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.

Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un candidat care a obţinut cel mai bun scor din circumscripţie să nu primească mandat deoarece a candidat ca independent şi a obţinut 49 la sută din voturile exprimate în colegiu. La fel se va întâmpla şi cu un candidat care ar câştiga, cu 99 la sută din voturi, alegerile din colegiul său dacă partidul pe care îl reprezintă nu va atinge pregul electorale la nivel naţional.

Într-o situaţie similară s-ar putea afla un candidat care a obţinut, de exemplu, 47 la sută din voturile exprimate în colegiu, dar a fost surclasat de doi colegii de ai săi de partid, care au, fiecare, 48 la sută din voturi în colegiile în care au candidat şi deci vor adjudeca înaintea sa cele două mandate care revin în circumscripţie partidului din care fac parte.

De asemenea, un candidat care a primit 49 la sută din voturile alegătorilor într-un colegiu dar a pierdut mandatul în favoarea unuia care a strâns 51 la sută din voturi în acelaşi colegiu va fi "sărit" la atribuirea de mandate în acestă etapă.

Pentru acesta rămâne şansa ca, odată atribuite toate mandatele corespunzătoare circumscripţiei, partidul să mai aibă dreptul, în urma redistribuirii, la mandate suplimentare. Astfel, numărul de mandate ce se cuvin circumscripţiei vor fi suplimentate, prin derogare de la prevederea că în fiecare colegiu se atribuie un singur mandat.

În acest fel, se poate ajunge la situaţia ca numărul parlamentarilor care reprezintă un judeţ să fie mai mare decât i se cuveneau ţinând cont de norma de reprezentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari şi nu doar de unul, aşa cum prevede legea.