Boboc: Tăriceanu vrea acordul Senatului ca să sesizeze PÎCCJ privind demiterea lui Kovesi şi Stanciu

"După ce a trimis o scrisoare domnului preşedinte în care cere demisia preşedintelui ÎCCJ şi a şefei DNA, domnul Tăriceanu împreună cu puterea din Senat încearcă să mai transmită pe aceeaşi situaţie două sesizări, una la CSM şi una la Parchetul de pe lângă ÎCCJ", a declarat, marţi, preşedintele Comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc, acesta explicând că liderul de grup l-a anunţat că preşedintele Senatului doreşte să introducă acest subiect pe ordinea de zi a Biroului Permanent de miercuri.

"Din câte ştim cu toţii în România s-au creat nişte mecanisme de autoreglare în astfel de situaţii, avem un CSM şi o Inspecţie Judiciară care, cu siguranţă, se sesizează şi verifică astfel de cazuri şi nu are ce căuta politicul aici pentru că Senatul e până la urmă un for politic", a spus Boboc.

"E tare nepotrivit că actuala putere foloseşte necazul femeii ăsteia pentru a justifica atacurile din ultima perioadă la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală. Cu acest subiect scos foarte tare în faţă astăzi vor veni şi vor spune: iată că se justifică toate modificările pe care noi le-am propus în ultimele săptămâni", a mai spus Cătălin Boboc.

Preşedintele Comisiei juridice a explicat că prin introducerea subiectului pe ordinea de zi a BP, Tăriceanu vrea să sesizeze CSM şi Parchetul în numele Senatului.

Întrebat dacă are informaţii că ar urma şi o plângere penală după aceste două sesizări, Boboc a spus: "E vorba de o sesizare făcută la Parchet ceea ce ar urma să conducă la o anchetă".

Senatorul Călin Popescu Tăriceanu, alături de mai mulţi colegi din PLR, i-a transmis, marţi, o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cere "să le înlăture, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn, pe Livia Stanciu şi Laura -Codruţa Kovesi".

Tăriceanu cere demiterea procurorului-şef al DNA şi a preşedintei ÎCCJ în urma "evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitive nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de şase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o şi pentru care nu au existat niciodată probe".

"Doamna Rarinca, un cetăţean fără influenţă sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, şi cu sfidarea oricăror garanţii constituţionale, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, condusă de Codruţa Kovesi, în urma unui denunţ calomnios făcut de preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situaţie, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale unui cetăţean obişnuit au fost încălcate de către doi înalţi magistraţi, în mod deliberat şi cu rea credinţă, vă cerem, Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura - Codruta Kovesi", se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise şi Nicolae Nasta.

Senatorii îi mai cer preşedintelui Iohannis să utilizeze poziţia pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistraţi, pentru a determina dacă aceştia îndeplinesc condiţiile profesionale şi morale pentru a active în magistratură.

"Există în acest moment atât suspiciunea rezonabilă, cât şi indicii temeinice că Preşedintele ICCJ şi Procurorul Şef al DNA au utilizat abuziv întregul dispozitiv al puterii represive a statului împotriva unui cetăţean obişnuit doar pentru atingerea unui interes privat de natură patrimonială", au mai scris senatorii în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis.

În plus, Tăriceanu îi solicită lui Klaus Iohannis să se alăture Parlamentului, "fără rezerve", în demersul de a modifica Codul Penal şi de Procedură Penală, în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii "suspiciunii rezonabile cu indicii temeinice", ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale.