Reporter: Aţi agreat ideea de a avea un candidat comun la Primăria Capitalei?
Marian Vanghelie: Da. Nu am avut niciodată nimic împotriva acestei idei. Pe fond, dacă tot se întâmplă toate lucrurile în baza acestui protocol de la prima comună până la preşedintele României, despre ce discutăm? Se învârte rotund.
Reporter: USL are după câte se pare trei pretendenţi la Primărie: dvs, Popescu Piedone şi Chiliman. E greşit să afirmăm asta?
Marian Vanghelie: Eu nu ştiu de colegii mei exact, nu vreau să vorbesc în numele lor.
Reporter: Ce v-ar avantaja faţă de dânşii dacă ar fi să candideze?
Marian Vanghelie: Nu intru în acest joc. Sunt colegii mei. Sunt primari de sector, sunt primari buni. Nu am de ce. Pe fond, dovada a fi un posibil candidat sau a candida pentru o anumită funţie, inclusiv pentru cea de la Sectorul 5, ţi-o dă greutatea pe care o ai tu în faţa oamenilor. Restul sunt poveşti. Nu trebuie să mă bat cu nimeni, pur şi simplu. Am o formulă: eu mă numesc Marian Vanghelie, atât. Cu rele, cu bune, asta e viaţa. Fiecare avem şi bune şi rele, dar pe fond cred că trebuie să luăm de la fiecare şi dvs de la mine părţile bune şi dacă alea sunt consistente trebuie să lăsaţi pe google, pe gaogăl, pe celelalte lucruri.
Reporter: Deci veţi candida la Primăria Generală?
Marian Vanghelie: Asta aţi spus dvs ca să fie ca închidere. Nu. Nu se pune problema a candida la Primăria Capitalei doar pentru că vreau să candidez. V-am explicat şi vă spun încă o dată. Cred în aceste lucruri. Şi vă mai spun şi cu asta am închis: până la urmă ai grijă ce-ţi doreşti ca să nu cumva să ţi se îndeplinească. Dacă va fi să fie, va fi. Eu, dacă am 43 de ani, nu e o grabă, Oprescu are şaizeci şi ceva de ani. Despre ce discutăm? Dacă va fi să fie, va fi, dacă nu va fi să fie, nu va fi. Eu nu mă grăbesc. Sunt atent la toate lucrurile.
Reporter: PSD are datorie de 6,6 milioane de Euro. V-aţi gândit să daţi mână de ajutor la redresarea partidului? Financiar?
Marian Vanghelie: Eu dau câte o mână de ajutor numai prin simplul fapt că exist în PSD.
Reporter: Asta e simbolic, dar financiar?
Marian Vanghelie: În funcţie de posibilităţi…Numai prin faptul că pot să corelez şi să coordonez unele lucruri, chiar prin atragerea unor fonduri. Vedem că voi face şi voi duce lucrurile întotdeauna într-o chestie pozitivă. Dacă va fi nevoie, nu sunt singur, sunt mulţi colegi care pot. Va trebui să vedem, că, până la urma urmei, e ca şi o familie, dacă ai o problemă, trebuie rezolvată.
Reporter: Sunteţi de acord ca în perioada de criză PSD să contracteze un credit şi să achiziţioneze sediul central din Kiseleff?
Marian Vanghelie: Dacă fac o analiză economică asupra prezentării făcute de domnul Stanciu de la Brăila, care e preşedintelui Comitetului economic, şi a spus că creditul luat pe 7 ani ar însemna aproape 15.000 Euro pe lună şi ducându-mă la cât plătim chiirie acum până la urmă e evident că în şapte ani, cu banii pe care îi dăm acum pe chirie, în şapte ani devenim proprietari. Evident că sunt de acord.
Reporter: Apropo, v-a afectat criza?
Marian Vanghelie: Criza te afectează nu numai financiar. Bineînţeles că şi financiar ne afectează fără să vrem pe toţi indiferent pe ce scară a societăţii eşti. Dar criza m-a afectat şi prin timpul de muncă pe care trebuie să îl am mai mare datorită problemelor pe care le am în sector sau în Bucureşti sau problemelor care există pentru că încerci să rezolvi o mare parte din probleme şi în loc să faci într-un timp mai scurt, o faci într-un timp mai lung. Personal, eu nu fac parte din acei politicieni care cred că toate clădirile din România trebuie să se numească Vanghelie sau foarte mulţi bani, foarte mulţi bani, foarte mulţi bani trebuie să fie ai mei. Nu mă interesează acest lucru. Îi mulţumesc domnului profesor Cristoiu care a spus că Vanghelie nu e şi nu pare îmburghezit, paradoxal, că unii au încercat să-i pună anumite amprente.
Reporter: Vine 1 Mai, ce faceţi -mici şi bere în Izvor sau proteste?
Marian Vanghelie: Spuneam că cu toţii parcurgem etape. Trebuie să vedem ce va fi de efect. Nu ştiu – mici, bere? Mici, bere – şi aicia e o chestie în momentul când lucrurile merg bine. Când nu merg bine ţi-e şi ruşine să inviţi pentru că nu trebuie să denaturăm că omul venea să mânânce doi mici sau să bea o bere. Era pur şi simplu o plăcere a românilor. Să stea şi ei un pic liniştiţi, se mai vedeau cu prietenii, erau şi colegii de partid, pur şi simplu se întâmpla. Eu cred că acum, inclusiv acei colegi ai mei, nu numai ei, şi cei din sindicate, angajaţii din societăţile astea care mai există în Bucureşti vor altceva. Mici şi bere pot să-şi ia şi ei. Trebuie să vedem, în discuţiile pe care le vom avea şi cu liderii din sindicat, factorii de decizie, colegii de la USL care e soluţia cea mai bună ca mesaj să dăm o speranţă românilor. Speranţa nu este într-un mic.
Reporter: Aveţi cumva modele printre politcienii români actuali sau printre polticienii străini?
Marian Vanghelie: Din punct de vedere al calităţii de lider de mase, care ştie să colaboreze – Ion Iliescu este un model. Din punct de vedere al imaginii internaţionale – Bill Clinton şi Tony Blair sunt oameni care au schimbat, au reuşit să lase o anumită amprentă, frumoasă cred, tuturor. Nu ştiu dacă cred într-un model anume, eu vreau să fur de la cele mai bune modele câte ceva şi să cred că ajung într-o anumită perioadă să fiu mai bun ca ei.
Reporter: Spuneaţi acum doi ani că „Amintiri din copilărie” e cartea de căpătâi. Presupun că acum, au trecut doi ani , aţi terminat-o. Ce citiţi în acum?
Marian Vanghelie: Citesc despre cum a ajuns Barack Obama preşedintele Americii. Am citit deja două cărţi şi mai citesc. Mă interesează, mă pasionează. Am mai citit unele cărţi, dar nu vreau să le dau numele pentru că sunt singur că aş crea un subiect în următoarea lună de zile de ironie într-o formă sau alta că aşa suntem noi. Dar ca să pun o amprentă, aşa, citesc despre toţi cei care au condus lumea asta într-o formă sau alta şi sunt atent să văd cum au gândit nemţii într-o anumită perioadă, cum au gândit italienii cu acel conducător al lor vestit, cum au gândit cei care au fost chiar dictatori, că pe fond acuma, vrem sau nu vrem să recunoaştem, orice lider în felul lui, un pic are sămânţă de dictator.
Reporter: Credeţi?
Marian Vanghelie: Cred….Sunt sigur.
Reporter: Cum vă vedeţi peste zece ani?
Marian Vanghelie: Destul de puternic, cum am spus acum un an, doi, cred că eram tot în redcţia dvs. Destul de puternic, pentru că cred în acest lucru pentru că duc lucrurile aşa şi merg lucrurile în direcţia asta. De aia m-am dus în America, de aia vreau să plec în Israel, de aia vreau să plec la Londra, de aia vreau să plec în Rusia, în China, pentru ca să fiu un tip puternic. Un tip pregătit înseamnă un tip puternic, înseamnă un tip care de dimineaţa până seara în afară că munceşte pentru o primărie sau poate munci pentru proiecte politice la nivelul Capitalei cât şi la nivel naţional, pot să am viziunea nu de a face imaginea externă a României, că nu asta e peroblema, eu nu mă duc pentru imaginea externă a României, dar, într-o formă sau alta, există acolo prin delegaţia care o duc, prin ceea ce fac şi bineînţeles vin cu o anumită experienţă care sper să fie benefică pentru români în general.
Reporter: Vă vedeţi atât de puternic încât în 2019 să abordaţi funcţia de preşedinte?
Marian Vanghelie: Nu…. eu sunt un om raţional. V-am spus că în viaţă trebuie să o iei în etape, dacă trebuie să o iei în etape nu mă grăbesc. Dacă mă uit că sunt colegi de-ai mei la 60 de ani încă de bat la Primăria Capitalei înseamnă că e posibil orice. Domnul preşedinte Iliescu – vă spuneam – la 60 de ani a început cariera politică. Vă daţi seama? Incredibil. Şi atuncea capeţi experienţă. Poate acum câţiva ani nu gândeam aşa. Far constat că schimbarea, eu singur mă uit şi sunt atent la mine, de la un mandat la altul, experienţa pe care o ai, las partea administrativă, acolo, pentru sectorul 5 mă sculaţi din somn, mă întrebaţi ce lucruri visez şi ştiu, cu banii puţini am încercat să schimb, iar când voi pleca vreodată din Sctorul 5, când voi decide să nu mai candidez, va fi greu pentru cel care va veni după mine să mai facă vizavi de ceea ce ma reuşit eu să fac.
Reporter: Apropo de Sctorul 5. Sunt o serie de întrebări adresate de către cei care urmăresc site-ul nostru şi care vă întreabă – iată, de exemplu, Andrei Stoleru întreabă de ce toleraţi ca în Parcul Sebastian să îşi facă veacul trei haite de câini, fiecare formată din 3-5 dulăi agresivi. Întrebarea celui care urmăreşte site-ul îmi provoacă ocazia de a vă întreb cum vedeţi problema câinilor maidanezi.
Marian Vanghelie: Întrebarea e foarte corectă şi nu tolerez. Nu toate discuţiile publice sunt cele mai importante. Avem discuţii cu primarul general pentru rezolvarea… inclusiv cu directorul de acolo de la administraţiua animalelor, pentru cum găsim o rezolvare. Trebuie spur că această activitate e la Primăria Generală şi nu e o chestie că nu vrei s-o afaci doar să dai vina pe cineva. Eu i-am spus şi lui Sorin Oprescu, am discutat cu primarul de la patru, de la unu, să căutăm o formulă de la coroborare să-l ajutăm pe primarul general.
Dar pe fond are o problemăm. Inclusiv pe partea de buget îl susţinem cu tot ce vrea numai să găsim o soluşie de a rezolva această problemă. E la primarul general. I-am spus şi dacă în următoarea perioadă nu se mişcă, pentru că am multe probleme – nu numai în Prcul Sebastian, voi ieşi public şi voi spune că nu face nimic în acest sens. E primar general de trei ani, nu mai poate să mai vină tot cu promisini. Fără să fiu rău, vorbesc constructiv, dar pe acest segment e o problemă generală. Eu suporta cest lucru, oamenii nu ştiu nu înţeleg – nu e o activitate să poţi să te duci să-i iei în braţe să-i pui undeva să le faci ceva.
Reporter: Ce-i sugeraţi lui Sorin Oprescu să facă?
Marian Vanghelie: Cred că ar trebui să ia terenuri în fiecare sector, să facă în fiecare sector câte un centru din ăsta şi noi putem să dăm oameni de la ADP pentru a veni într-o perioadă scurtă, de 3-6 luni, cu o campanie să rezolvăm 70 %, dacă nu 100%. Dar trebuie să fie prioritară pentru primarul general în următoarea perioadă şi nu doar anumite lucruri pe care ne plimbăm şi ne vedem la televizor cu ele.
Reporter: Gabriel Marcovici întreabă când se va face ceva cu Piaţa 13 septembrie?
Marian Vanghelie: Acolo am avut pe Legea 10 un dosar depus. Încă nu cred că s-a soluţionat. Din păcate oamenii nu ştiu exact legislaţia – dacă cineva depune o singură cerere nu mai poţi să te mişti, să mai costruieşti, să mai faci nimic. Din acest motiv am rămas un pic blocat. Demarez acum un proiect la zona Meriott, în ona zona Panduri, o piaţa frumoasă, vrem să o construim de mult timp, de mult timp şi-au dorit cetăţenii acolo. Nu am avut posibilitatea datorită PUG-ului, s-a rezolvat problema pe Tudor Vladimirescu cel puţin 70%. Până la finalizarea acestei veri vom contrui o piaţă acolo. Am în vedere şi pe cea de la 13 Septembrie cum se finalizează o partea de pe Legea 10.
Reporter: Alian întreabă de ce nu vă ocupaţi de vânzătorii ambulanţi de pe trotuare din Piaţa Rahova. Mai sunt ambulanţi care apar de sărăbători la Unirii/
Marian Vanghelie: Eu la Unirii nu am mai dat nicio autorizaţie şi tot ceea ce văd acolo oamenii să înţeleagă că sunt ilegali. Eu am douăzeci şi ceva de oameni la tot ce însemană corpul de control şi am probleme începând de la Urbanism, ApaNova, RADET, toate instituţiile care vin şi fac tot felul de lucrări, le lasă aşa, şi trebuie să le verific, sunt atent, inclusiv ducându-mă la aceşti negustori. Noi le dăm anumite amenzi, dar vreau să spun că această activitate, fără să o pasez, depinde şi de poliţie. Noi avem poliţia locală într-un număr destul de restrâns de 300 de inşi în 3 schimburi, adică 100 de inşi şi trebuie să am grijă de taxe şi impozite, sediile mele, şi de şcoli. Dar vă spun că din păcate acolo este o chestie tolerată şi de Poliţia Sectorului 5 din păcate şi Polişia Capitalei trebuie să fie mult mai atentă, cel puţin pe zona centrală, că eu de doi ani nu mai semnez nimic, am primit reclarmaţii. Am dat, recunosc, în anumiţi ani, de Paşte şi de sărbători, în rest pe toată perioada când îi vedeau acolo erau pur şi simplu ilegali.
„În viaţă trebuie să îţi propui lucruri foarte mari. Dacă îţi propui lucruri mici, rămâi mic. Dacă îţi propui lucruri mari, ajungi mare. Ştiţi că există şi o zicală: dacă îţi propui, ai şanse să ajungi, indiferent pe ce funcţie îşi propui să ajungi. Dacă nu-ţi propui, sigur nu ajungi niciodată. Deci, asta cu micii, cu Vanghelionul, a fost ceea ce aţi vrut dvs., presa, să preluaţi din activitatea mea de 15 ani sau de 17 ani în politică şi de 10 ani în administraţia locală. Sunt într-o altă etapă”, a spus Vanghelie.
Primarul Sectorului 5 nu crede că 1 Mai ar fi un moment oportun pentru petrecerile cu mici şi bere, el apreciind că USL trebuie să dea un mesaj de speranţă românilor şi că acea speranţă nu stă într-un mic.
„Mici, bere? Mici, bere – şi aici e o chestie în momentul când lucrurile merg bine. Când nu merg bine ţi-e şi ruşine să inviţi pentru că nu trebuie să denaturăm că omul venea să mânânce doi mici sau să bea o bere. Era pur şi simplu o plăcere a românilor. Să stea şi ei un pic liniştiţi, se mai vedeau cu prietenii, erau şi colegii de partid, pur şi simplu se întâmpla. Eu cred că acum, inclusiv acei colegi ai mei, nu numai ei, şi cei din sindicate, angajaţii din societăţile astea care mai există în Bucureşti vor altceva. Mici şi bere pot să-şi ia şi ei. Trebuie să vedem, în discuţiile pe care le vom avea şi cu liderii din sindicat, factorii de decizie, colegii de la USL care e soluţia cea mai bună ca mesaj să dăm o speranţă românilor. Speranţa nu este într-un mic”, a adăugat el.
Preşedintele PSD Bucureşti a precizat că nu crede într-un model anume de politician, ci vrea să „fure” de la cele mai bune modele câte ceva şi să ajungă mai bun decât acestea.
„Din punct de vedere al calităţii de lider de mase, care ştie să colaboreze – Ion Iliescu este un model. Din punct de vedere al imaginii internaţionale – Bill Clinton şi Tony Blair sunt oameni care au schimbat, au reuşit să lase o anumită amprentă, frumoasă cred, tuturor”, a menţionat el.
Vanghelie a mai spus că citeşte în prezent despre modul cum a ajuns Barack Obama preşedintele Americii, fiind interesat şi despre cum au gândit inclusiv cei care au fost dictatori.
„Am citit deja două cărţi şi mai citesc. Mă interesează, mă pasionează. Am mai citit unele cărţi, dar nu vreau să le dau numele pentru că sunt singur că aş crea un subiect în următoarea lună de zile de ironie într-o formă sau alta că aşa suntem noi”. Dar ca să pun o amprentă, aşa, citesc despre toţi cei care au condus lumea asta într-o formă sau alta şi sunt atent să văd cum au gândit nemţii într-o anumită perioadă, cum au gândit italienii cu acel conducător al lor vestit, cum au gândit cei care au fost chiar dictatori, că pe fond acuma, vrem sau nu vrem să recunoaştem, orice lider în felul lui, un pic are sămânţă de dictator”, a mai spus el.
Primarul Sectorului 5 a apreciat totodată că, după părerea sa, ar fi o mare greşeală schimbarea legislaţiei astfel încât primarii să fie aleşi într-un singur tur şi a optat pentru menţinerea situaţiei actuale, în care primarii de sector să fie aleşi direct.
„Relaţia mea cu doamna ministru Udrea e pur şi simplu profesională pe un proiect foarte mare, e unul din cele mai mari proiecte din România dacă nu e cel mai mare. Eu sunt om realist, nu ţin ciudăţeniile sau ambiţiile politice sau orgoliile când e vorba de proiecte mari de tot”, a mai spus el.
Reporter: Bună ziua şi mulţumim celor care urmăresc pe site-ul www.mediafax.ro discuţia cu invitatul nostru, domnul Marian Vanghelie, preşedinte al PSD Bucureşti, vicepreşedinte al PSD şi primar de trei mandate la Sectorul 5. Domnule Vanghelie, să intrăm direct în subiect. Voiam să vă întreb de ce simţiţi nevoia unei rebranduiri, a unei schimbări de look, aşa cum vă exprimaţi acum câtva timp, dacă aţi obţinut toate aceste funcţii, toate aceste poziţii cu look-ul actual?
Marian Vanghelie: Eu cred că oamenii cât trăiesc în viaţă învaţă şi cred că este nevoie încontinuu de schimbări. Şi societatea românească are nevoie de schimbări. Am câştigat pentru că, cum îmi place mie să aud că sunt natural ca brânza de oaie – făcând o glumă – asta nu înseamnă că trebuie să rămân şi să rămânem pe loc. Cred că oamenii trebuie să evolueze şi, cu atât mai, mult cred că, dacă sunt într-o altă etapă a vieţii şi am ajuns până aici, nu înseamnă că nu trebuie să dau mai mult. Eu cred că societatea are nevoie de mai mult, are nevoie de politicieni pregătiţi şi, ca atare, nu fac altceva decât ceea ce ar trebui să se întâmple natural. Dacă dvs. mă mediatizaţi într-o formă sau alta, câteodată pozitiv, câteodată negativ, eu nu am decât să vă mulţumesc.
Reporter: Imaginea dvs. era asociată până acum cu Vanghelionul de Anul Nou şi cu micii şi berea de 1 Mai. Acum, iată, începe să fie o imagine asociată cu SUA, cu Casa Albă – aţi fost acolo. Nu vi se pare o distanţă prea mare?
Marian Vanghelie: În viaţă trebuie să îţi propui lucruri foarte mari. Dacă îţi propui lucruri mici, rămâi mic. Dacă îţi propui lucruri mari, ajungi mare. Ştiţi că există şi o zicală: dacă îţi propui, ai şanse să ajungi, indiferent pe ce funcţie îşi propui să ajungi. Dacă nu-ţi propui, sigur nu ajungi niciodată. Deci, asta cu micii, cu Vanghelionul, a fost ceea ce aţi vrut dvs., presa, să preluaţi din activitatea mea de 15 ani sau de 17 ani în politică şi de 10 ani în administraţia locală. Sunt într-o altă etapă, cum spuneam. Şi poziţia de vicepreşedinte cred că mă face ca să fiu mult mai atent asupra unor lucruri şi să doresc alte lucruri. În momentul când eşti vicepreşedinte al unui partid – şi zic eu că e cel mai mare partid din România, chiar dacă suntem în opoziţie în momentul de faţă – cred că oamenii se aşteaptă de la un vicepreşedinte, de la un om care este pe lângă preşedintele partidului, şi de la toţi vicepreşedinţii, în general, ca să dea ceva societăţii, să dovedească că pot să aducă un plus de valoare.
Deci, ca atare, eu cred că, America pe de o parte, spuneam de Israel, spuneam de Londra, spuneam de Marea Britanie, spuneam şi mă interesează să mă duc chiar şi în Rusia – deci cred că în următorii 2 ani, trei ani, nu ştiu exact, voi avea mult de mers pentru că mă interesează toate aceste lucruri. Pe fond, până la urma urmei, reprezintă puterea în lume oamenii ăia la care vreau să mă duc, să am întâlniri, şi cred că în momentul când vii în România e foarte complicat ca cineva să-ţi mai spună că „Ştiţi, că noi am aflat…”. Nu aţi aflat că eu am vorbit cu domnul cutare. Nici aia n-aţi aflat pentru că eu ştiu că lucurile sunt aşa. Şi atunci lucrurile n-au decât să meargă pozitiv. Şi nu mai spun, bineînţeles, mă inteersează relaţia şi cu UE şi cu Bruxelels, tot ce însemană UE, prin liderii socialişti, prin PES, prin tot ce înseamnă partea de stânga în Europa.
Reporter: Spuneaţi că vă interesează Rusia. Să ne aşteptăm la o vizită la Moscova în perioada următoare?
Marian Vanghelie: Mă interesează tot ce înseamnă putere. În perioada următpare am prea multe. Nu ştiu în ce perioade. V-am spus că am un program mai amplu. Pe mine mă interesează următoarea perioadă. Când spun „următoarea perioadă” pentru mine este următorii zece ani, cinsprezece ani. Dar următorii doi-trei ani de zile am un program foarte bine pregătit. Acum am să plec pe 22 – că nu a mai fost timpul necesar – tot în America că am câteva invitaţii acolo şi trebuie să le onorez. Aţi văzut că au venit şi cei de la ACS, o firmă achiziţionată de compania Xerox, una din cele mai mari companii multinaţionale, o să mai vină în următoarea perioadă. Dar vreau să mă ţin de programul pe care l-am făcut, ceea ce am punctat, invitaţiile pe care le am, vreau să mă duc la …. sunt invitat la conferinţa anuală a oamenilor de afaceri americano-israelieni co-prezidată de Barack Obama şi de domnul Netayahu. E una din cele mai importante acţiuni din lume, care se întâmplă anual, şi am avut onoarea să am întâniri chiar cu toată conducerea acestei asociaţii şi mi-a făcut şi invitaţia. Ca atare, o să fiu prezent acolo şi nu numai acolo.
Reporter: Google dă 1.410.000 rezultate în 0,13 secunde pentru „Vanghelie”. E suficient?
Marian Vanghelie: Nu ştiu dacă e suficient. Eu nu mi-am propus neapărat o ţintă din acest punct de vedere. Dar eu cred că niciodată nu e suficient. Întotdeauna trebuie să vrei mai mult. eu vreau foarte mult. Spuneam că am început de la 18 ani activitatea mea aşa-zis administrativă, economică – făcând o comparaţie, ca şi factor de decizie, ca şi conducător – şi întotdeauna mi-am propus şi mai mult. La 19 ani am fost director comercial. A venit Revoluţia, m-am privatizat cum s-a privatizat tot românul, într-un anumit format şi lucrurile mergeau foarte bine şi pur şi simplu am avut iniţiativa să susţin zona sindicală pentru că eu am venit din zona asta. Aşa am intrat, poate dintr-o întâmplare, în politcă şi de aceea spuneam că mă interesează cât mai mult.
Reporter: Deci de la un privat aţi ajuns politician şi iată, acum câteva zile aţi zburat, pentru prima dată, cu elicopterul. Cum se vede Bucureştiul din elicopter?
Marian Vanghelie: Se vede urât. Se vede urât pentru că – nu suntem singurii care am greşit – să ştiţi că, inclusiv în America, am fost la institul urban şi ei se ocupă de tot ceea ce însemană nu numai America, plus Guvernul federal dau bani pentru anumite state să fie sprijiniţi pentru anumite programe. Vorbeam de PUG, cum se transformă PUG-ul nostru din Bucureşti în diferite PUZ-uri şi cum s-au creat tot felul de structuri care nu sunt toate în regulă nici la ei. Şi la ei se întâmpla – nu în Washington.
Din păcate la noi a fost un exces de zel din mai multe motive care nu mai are rost să le mai atingem acuma.. Am făcut o glumă – una mai grasă, una mai slabă, una mai subţire. Nu. Pe fond nu avem nicio viziune din punct de vedere urbanistic, nu au avut nicio viziune toţi cei care au fost în administraţia locală şi sunt într-o formă sau alta vinovaţi. Vedem ce ne rezervă viaţa – poate în următoarea perioadă ne dă Dumnezeu mai multă minte şi politicienilor şi celor care vor fi ca factor de decizie în Bucureşti şi încercăm un pic să echilibrăm şi să schimbăm formatul în Bucureşti.