Boc: Scrisoarea prin care Geoană cere renunţarea la asumare nu are niciun fundament juridic

"Scrisoarea preşedintelui Senatului adresată prim-ministrului cu privire la renunţarea asumării nu are niciun fundament juridic şi nicio valoare juridică, pentru că poate fi un gest politic, dar gestul preşedintelui Senatului nu are votul plenului Senatului, nici aprobarea celor două Camere ale Parlamentului. Şi, atunci, pe bună dreptate se pune întrebarea: cu ce drept în acest moment Parlamentul refuză continuarea unei proceduri de asumare?", a declarat Emil Boc, după ce şi-a susţinut punctul de vedere în faţa celor nouă judecători ai Curţii Constituţionale.

Pe de altă parte, Emil Boc a menţionat că preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor au opinii diferite cu privire la procedura asumării.

Emil Boc a explicat că, de la momentul sesizării CC de către Mircea Geoană, în 19 octombrie, au intervenit trei elemente noi care practic au stins conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern pe legea educaţiei, prin faptul că Parlamentul a acceptat continuarea procedurii de asumare după ce preşedintele Senatului a sesizat CC.

În primul rând, a arătat Boc, decizia Birourilor Permanente ale celor două Camere din 28 octombrie, "din dimineaţa asumării", a fost aceea de a se continua asumarea răspunderii.

"Deci, deşi au sesizat un conflict prin sesizarea lui Mircea Geoană, şi Mircea Geoană nici măcar nu a avut votul plenului Senatului pentru a sesiza, a fost o decizie individuală a preşedintelui Senatului, nu instituţională, Birourile permanente au acceptat cu majoritate de voturi continuarea procedurii asumării", a adăugat premierul.

Boc a adăugat că, în al doilea rând, plenul reunit în acea dimineaţă a votat cu 336 de voturi "pentru" şi trei voturi "împotrivă" includerea pe ordinea de zi a asumării.

"În al treilea rând, şi cel mai important, primul-ministru potrivit Constituţiei a anunţat asumarea răspunderii pe Legea educaţiei şi în 29 octombrie depunea moţiunea de cenzură opoziţia", a spus Boc.

Premierul a adăugat că, în aceste condiţii, exista conflictul constatat de Curte, care însă a fost rezolvat prin votul plenului şi nu mai poate fi oprită asumarea răsunderii, menţionând inclusiv articolul din Regulamentul şedinţelor comune care spune că în cinci zile de la depunerea moţiunii de cenzură aceasta trebuie să fie prezentată plenului celor două Camere.

Totodată, Boc a invocat art. 114 din Constituţie, conform căruia, de la asumare, în termen de trei se depune moţiunea de cenzură.

"Parlamentul nu are niciun temei în acest moment să refuze continuarea procedurii de asumare a răspunderii pe legea educaţiei", a subliniat Emil Boc.

El a mai arătat că, potrivit deciziei CC privind constatarea conflictului juridic de natură constituţională, se observă că cinci judecători s-au pronunţat pe existenţa acestui conflict şi că procedura de asumare este constituţională, astfel că această procedură poate fi continuată.

"CC este invitată să analizeze acest aspect şi să decidă", a precizat premierul.

CC se va pronunţa în 24 noiembrie cu privire la cele expuse de către reprezentanţii Senatului, Camerei Deputaţilor şi premierul Emil Boc.

Premierul Emil Boc şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Mircea Geoană, respectiv Roberta Anastase, şi-au expus, joi, punctele de vedere, în faţa Curţii Constituţionale, privind sesizarea Executivului legată de conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament.

Guvernul a transmis, luni, Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Executiv şi Parlament, arătând că acest conflict este generat de refuzul Parlamentului de a permite prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură depuse ca urmare a angajării răspunderii.