Bolojan, la un forum economic: Ce decidem acum va influenţa viitorul Europei

„Mă bucur să particip astăzi la Forumul Economic al Iniţiativei celor Trei Mări, un proiect de importanţă majoră pentru regiunea noastră. Tema acestui panel – conectivitatea în slujba dezvoltării – trebuie pusă în contextul actual. Traversăm o perioadă complicată, în care noile realităţi afectează ţările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează constant, ceea ce ne obligă să ne adaptăm continuu. Deciziile şi măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Iniţiativei celor Trei Mări, ci şi viitorul Europei. Reconfigurarea forţelor politice şi economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate ţările interesate de stabilitatea şi prosperitatea regiunii noastre. În aceste circumstanţe, Iniţiativa celor Trei Mări dobândeşte o relevanţă sporită. Conectivitatea reprezintă esenţa acesteia, iar potenţialul regiunii noastre este imens. România, prin poziţia sa geografică şi capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuaţie”, a afirmat Bolojan.

Potrivit preşedintelui interimar, direcţii prioritare pentru România sunt:

• interconectarea energetică: „În colaborare cu companii din mediul privat, România a reuşit să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei”. „Planul de construire a reactoarelor 3 şi 4 la centrala nucleară de la Cernavodă face paşi importanţi, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic Neptun Deep continuă, fiind esenţial pentru securitatea energetică regională, şi estimăm că producţia va începe în 2027. Este esenţial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe şi să ne creştem securitatea energetică, iar pe coridoarele de transport al gazului la nivel regional, România îşi valorifică poziţionarea strategică. Gazoductul Iaşi–Chişinău şi celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică şi gaze naturale în mare parte din România”, arată Ilie Bolojan.
• infrastructura de transport: „Coridoarele de transport nord–sud rămân insuficient dezvoltate. Pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară Via Carpathia şi Rail-2-Sea. În afară de tronsoanele de autostradă realizate deja, întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri.

Maritim, Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, îşi confirmă poziţia strategică, ca nod important al Coridorului Internaţional de Transport Europa–Caucaz–Asia. În contextul războiului din Ucraina şi al aderării României la spaţiul Schengen, importanţa sa continuă să crească. Cu Republica Moldova avem proiectate poduri rutiere noi peste Prut, în aceste zile începând construcţia unui nou pod la Ungheni. În ceea ce priveşte Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei şi creşterea capacităţii de tranzit a celor deja existente”.

• transformarea digitală: „Suntem într-o competiţie globală pentru inovare şi dezvoltare tehnologică. Trebuie să colaborăm pentru a dezvolta în regiune infrastructură digitală de ultimă generaţie, iar sectorul IT din România poate avea o contribuţie semnificativă pe acest palier”.

Succesul acestei iniţiative depinde de „capacitatea noastră de a valorifica şi capitalul companiilor private. Statul nu poate şi nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc nu doar resurse financiare, ci şi inovaţie şi eficienţă. În aceste vremuri incerte, unitatea şi solidaritatea sunt mai importante ca oricând. Îndemnul meu este să transformăm provocările în oportunităţi şi să construim împreună o regiune mai prosperă, mai sigură şi mai conectată”.