Boloş: Suntem tot mai aproape de primirea celor 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 2 din PNRR

„Odată cu Ordonanţa aprobată astăzi în Guvern, întrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe de o parte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obţinut un succes referitor la noul context energetic european, prin obţinerea din partea CE a unei flexibilităţi vizavi de reforma şi calendarul privind decarbonizarea şi înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. România nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare şi va putea beneficia de asemenea şi de fondurile aferente PNRR. În ceea ce priveşte legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecţia avertizorilor în interes public, aşa cum s-a agreat cu reprezentanţii de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

MIPE reaminteşte că a transmis în 15 decembrie Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3.227.690.000 euro, din care 2.147.490.000 euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Conform ministerului, de atunci, CE a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării ţintelor şi jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat clarificări suplimentare, „această practică fiind una obişnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre”.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 „Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

MIPE susţine că Guvernul României a adoptat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022. Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit şi huilă constituie primul element de reformă al Componentei C6. Reforma a fost cuprinsă în cererea de plată nr. 2 transmisă Comisiei Europene în luna decembrie 2022.

„Este necesară modificarea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin introducerea unei excepţii în privinţa amânării scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort, precum şi abrogării prevederilor art. 19. Modificarea dispoziţiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 114 să fie considerat îndeplinit satisfăcător”, transmite MIPE.

Un alt obiectiv asumat de România prin îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale.

„În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat României să depună dovezi suplimentare care să asigure conformitatea cu cerinţele din Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privinţa asigurării de staţii de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidenţiale multifamiliale şi informaţii suplimentare privind asigurarea priorităţii comunităţilor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială. În acest sens, Comisia Europeană a solicitat României să adopte măsuri pentru modificarea prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, pentru a prevede nu numai instalarea tubulaturii ci şi instalarea staţiei de alimentare electrice propriu-zise”, arată MIPE, care precizează că este necesară, de asemenea, modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

De asemenea, tot în virtutea demersurilor de îndeplinire a reformelor asumate de România, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea, cu celeritate, a textului legii 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, adoptată de Parlamentul României şi a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022, cuprinsă în cererea de plată numărul 2.

„În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat eliminarea sintagmei <temeinice>, din cuprinsul prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022”, arată ministerul.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile ţării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată a fost condiţionată de îndeplinirea a 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocraţiei şi cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an şi va fi însoţită de documentaţia aferenta îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.