Iohannis, declaraţii după consultări: Încercarea PSD de a se folosi de necazul foştilor deţinuţi politic e jalnică/ Fost deţinut, prezent în delegaţia PSD: I-am cerut preşedintelui să-l revoce din funcţie pe Lazăr LIVE UPDATE

UPDATE 13.10 Iohannis, după consultările de la Cotroceni: Încercarea PSD de a se folosi de necazul foştilor deţinuţi politici e jalnică

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat după ce a primit delegaţia PSD din care au făcut parte doi foşti deţinuţi politici că a auzit două poveşti de viaţă cutremurătoare. Iohannis acuză însă PSD că a încercat în mod jalnic să îi folosească pe cei doi.

"Astăzi am continuat seria de consultări cu partidele politice. Au venit la consultări cei delegaţi de la PSD. Am avut o discuţie pe justiţie, mai exact pe modificările legilor justiţiei, despre abordarea generală. Cred că nu e o surprinză pentru nimeni că opiniile lor cu ale mele sunt destul de diferite pe aceste chestiuni. După părerea mea justiţia a ajuns în acest punct din cauza PSD. PSD dă un asalt asupra justiţiei. PSD e vinovat că despre justiţie se discută foarte mult în termeni de îngrijorare şi preocupare. PSD e vinovat că România nu s-a dezvoltat mai mult, nu s-a dezvoltat mai bine", a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele a anunţat că va avea loc referendumul pe justiţie în data de 26 mai. Cât priveşte cei doi foşti deţinuţi politici de la Aiud, unde actualul procuror general Augustin Lazăr a fost şef al Comisiei de Eliberări, preşedintele a acuzat PSD că încearcă să îi folosească.

"Din delegaţia pesedistă au făcut parte şi două persoane, doi foşti deţinuţi politic. I-am ascultat pe cei doi. Am auzit două poveşti de viaţă cutremurătoare. Pot să reinterez că torţionarii comunişti trebui traşi la răspundere şi să suporte consecinţele legii pentru faptele lor. Dar încercarea PSD de a se folosi de necazurile acestora pentru a legitima asaltul asupra justiţiei e o încercare de-a dreptul jalnică. Nu îmi imaginez că cineva care a fost nedreptăţit în perioada comunistă, de care şi-au bătut joc comuniştii, îşi doreşte altceva decât o justiţie dreaptă", a spus preşedintele.

Partidul Social Democrat a trimis la consultările de la Palatul Cotroceni, pe Eugen Nicolicea, Marin Iancu şi Ioan Muntean.

Ioan Muntean, fost deţinut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist,l-a acuzat recent pe procurorul general Augustin Lazăr că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie.

Şi Marin Iancu a fost deţinut în regimul comunist şi a povestiti că i-au fost respinse în mod repetat cererile de eliberare de către Augustin Lazăr.

UPDATE 12.30 Fost deţinut: I-am cerut preşedintelui să-l revoce din funcţie pe Lazăr şi mi-a spus că o să vadă

Fostul deţinut Ioan Muntean, cel care a făcut parte din delegaţia PSD de la Palatul Cotroceni, a declarat, după întâlnire, că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să-l revoce pe Augustin Lazăr, şeful statului răspunzându-i că o să vadă.

Delegaţia PSD care a avut consultări cu şeful statului a fost compusă din foştii deţinuţi politic Ioan Muntean şi Marin Iancu, şi deputatul PSD Eugen Nicolicea. "Dânşii au fost deţinuţi politici şi au fost în închisoarea de la Aiud. În plus, domnul Iancu e şi revoluţionar. A fost pe baricade la Universitate şi o fiică a sa a fost împuşcată mortal la Sala Dalles. (...)

De asemenea întrebările despre referendum pe care nu le avem încă, dânşii au vrut să sugereze una sau două întrebări şi anume dacă la 30 de ani de la Revoluţie persoanele care au sprijinit torţionarii pot să ocupe acea funcţie de procuror general", a declarat Eugen Nicolicea, după consultări.

Ioan Muntean, fost deţinut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, cel care l-a acuzat recent pe procurorul general Augustin Lazăr că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie, a anunţat vineri că i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să-l revoce din funcţia de procuror general pe Augustin Lazăr, iar acesta i-a replicat că va vedea.

"În 1980 am fost condamnat de Tribunalul Timişoara la 8 ani temniţă grea. Am fost depus la Aiud. Acolo comandantul penitenciarului m-au băgat regim restrictiv. Din acest pluton făcea partea şi Augustin Lazăr, actualul procuror şef al Ro. El m-a amânat de două ori şi o dată a ieşit la raport să declare că sunt vinovat.(...) Domnul Vaida să îmi dea 10 zile de izolare. Am cerut domnului preşedinte să semneze decretul ca să îl revoce din funcţie şi mi-a spus că o să vadă", a declarat, la Palatul Cotroceni, Ioan Muntean.

Generalul în rezervă Marin Iancu l-a acuzat pe Augustin Lazăr că este lipsit de "cultul umanităţii".

"Am fost deţinut politic, iniţial 10 ani mi-au dat. Mi-au dat 2 la recurs şi am rămas la 8 ani. Trebuia să execut la capăt. Mi-au dat 5 ani, am executat 5 ani trei luni şi 18 zile. Cu 12 zile înainte mi-au dat drumul, au zis condiţionat.

Am fost amânat de patru ori, nejustificat. Am participat acolo la activităţile culturale, dar mi-au scris acolo timp insuficient pentru reeducare.

În legătură cu Lazăr, nu ştiam cine e şi nici nu am fost curios să aflu. Când am văzut că au prezentat lista cu foştii deţinuţi politici, m-au sunat colegii şi mi-au spus te-am văzut pe listă. Atunci m-am uitat pe documente. Mă interesa doar să fiu liber, numai că acest om lipsit de cultul umanităţii, neavând posibilitatea să stau de vorbă, că aveam copii, nevastă, acest om a tras acolo şi am făcut încă 4 ani de zile lipsit de libertate.

Iar pe 11 septembrie, împreună cu încă 6 deţinuţi politici am făcut la Viena conferinţa pentru cooperare şi securitate şi am reuşit să trimit într-adevăr prin Ambasada americană, atunci am trimis la corpul diplomatic de la Viena, Securitatea a luat foc şi cinci dintre noi au fost trimişi în America. Aici am rămas doar noi, eu şi Radu Filipescu", a declarat, la Palatul Cotroceni, Marin Iancu.

Marin Iancu a fost deţinut în regimul comunist şi i-au fost respinse în mod repetat cererile de eliberare de către Augustin Lazăr.

Foştii deţinuţi politic i-au propus preşedintelui Klaus Iohannis două întrebări pentru referendum

Foştii deţinuţi politic Ioan Muntean şi Marin Iancu i-au propus preşedintelui Klaus Iohannis, vineri, la consultările de la Palatul Cotroceni, două întrebări pentru referendumul pe care şeful statului a anunţat că-l va declanşa la alegerile europarlamentare.

"După discuţiile tehnice pe tema referendumului, preşedintele a stat de vorbă cu cei doi foşti deţinuţi politici, care au adresat şi o sugestie de întrebare:

Fraţi români, este moral, legal şi constituţional ca la 30 de ani după Revoluţia sângeroasă anticomunistă din decembrie '89 să se tolereze în funcţii înalte de conducere foşti torţionari?

E normal ca la 30 de ani după căderea regimului opresiv comunist, foştii deţinuţi torţionari să fie promovaţi în funcţii gigantice de conducere?", au fost sugestiile de întrebări propuse de foştii deţinuţi preşedintelui Klaus Iohannis, după cum a anunţat deputatul PSD Eugen Nicolicea.

UPDATE 11.00 Iohannis, către foştii deţinuţi politic din delegaţia PSD: Mă bucur că v-au trimis pe dumneavoastră

Au început consultările cu delegaţia trimisă de PSD la consultări. Iohannis le-a spus acestora, la primire, că se bucură să-i aibă la discuţii.

UPDATE10.00 : PSD trimite 3 reprezentanţi la consultările de la Cotroceni. Doi sunt foşti deţinuţi politici

Partidul Social Democrat anunţă că la consulările de la ora 11.00, de la Palatul Cotroceni, vor merge Eugen Nicolicea, Marin Iancu şi Ioan Muntean.

"Delegaţia Partidului Social Democrat care participă astăzi, 12 aprilie 2019, de la ora 11.00, la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema situaţiei din justiţie, este formată din:
1. Domnul Eugen Nicolicea
2. Domnul Marin Iancu
3. Domnul Ioan Muntean", transmite PSD, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Ioan Muntean, fost deţinut închis în Penitenciarul Aiud în regimul comunist, l-a acuzat recent pe procurorul general Augustin Lazăr că i-a amânat de două ori eliberarea condiţionată şi că l-a trimis la carceră timp de 10 zile pentru o poezie.

"Am căzut în comă de foame, condiţiile erau grele. Trebuia să te plimbi de la uşă la geam 17 ore. Aveam un pat cu un placaj pe el care se ridică şi se punea lacătul, era şi frig. Eram trei într-o cameră", a declarat Ioan Muntean, la Antena 3.

Şi Marin Iancu a fost deţinut în regimul comunist şi i-au fost respinse în mod repetat cererile de eliberare de către Augustin Lazăr, a afirmat acesta, la Antena 3.

"Refuzul liberării condiţionate era îngrozitor de greu de suportat, pentru că acest refuz era egal cu o condamnare efectivă. Erau trei luni. Iar tu ştiai că trebuie să fi liber atunci. Lăsând la o parte că însăşi pedeapsa care era... îţi era dată pentru îngrădirea libertăţii de exprimare. Aşteptai îngrozit. Aveai copii, nevastă. Ei veneau convinşi că plec. Şi veneau şi plecau înapoi. Era îngrozitor",a spus Iancu.

"Domnul Marin Iancu a fost deţinut politic la penitenciarul din Aiud timp de cinci ani şi patru luni. Deşi îndeplinea condiţiile pentru a putea fi eliberat, procurorul Augustin Lazăr, pe atunci preşedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiţionată de la închisoarea din Aiud i-a refuzat de patru ori liberarea condiţionată. Mai exact, cazul domnului Marin Iancu a fost analizat de patru ori de către Comisia lui Lazar. Şi de fiecare dată s-a considerat că acesta nu poate fi pus în libertate, fiind amânat până când deţinutul politic şi-a ispăşit integral pedeapsa, deşi îndeplinea condiţiile legale pentru a putea fi eliberat", se arată în comuniatul PSD.

"După ce şi-a ispăşit integral pedeapsa, generalul în rezervă Marin Iancu a trecut prin alte momente cumplite în ziua de 21 decembrie 1989, zi în care fiica cea mare a fost împuşcată. În timp ce protesta în stradă împreună cu fiica cea mică împotriva regimului comunist, a aflat că fiica cea mare a fost ucisă. Domnul Ioan Muntean, de asemenea, a fost deţinut politic la penitenciarul din Aiud, Secţia 6-a Bis cu regim restrictiv, categoria deţinuţi politici extrem de periculoşi pentru statul comunist PCR, timp de şapte ani. La fel, Comisia condusă de Augustin Lazăr i-a respins de două ori liberarea. După ce i-a făcut plângere lui Lazăr despre abuzurile din penitenciar, acesta i-a întocmit un raport de pedepsire şi l-a băgat zece zile la izolare. Cei doi eroi încarceraţi au trăit un calvar în penitenciarul din Aiud, le-au fost răpiţi ani din viaţă, ani petrecuţi în iadul condus de Lazăr", mai arată sursa citată.

ALDE boicotează consultările

În aceeaşi zi au fost invitaţi şi reprezentanţii ALDE, însă preşedintele partidului Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că membrii formaţiunii nu vor participa la discuţii, motivând că i se pare deplasat să meargă la consultări depsre justiţie când Iohannis nu vrea să îl revoce pe procurorul general Augustin Lazăr.

„Chiar dacă nu am mari aşteptări de la domnul Iohannis asta nu înseamnă că noi nu trebuie să avem principii. Mi se pare complet deplasat să mergem să discutăm despre justiţie când unul dintre diriguitorii ei se dovedeşte un zelos fost procuror comunist care nu a ezitat să-şi clădească cariera pe lacrimile şi suferinţele deţinutilor politici. (...) Aş vrea să cred că cele câteva zeci de dosare pe care domnul Lazăr i le-a închis domnului Iohannis nu sunt motivul pentru care acesta din urmă nu ia decizia revocării procurorului general. Cum la fel aş vrea să cred că domnul Iohannis nu este şantajat de domnul Lazăr cu dosarul soţiei domnului preşedinte”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, într-un interviu acordat, luni, MEDIAFAX.

Consens la consultările cu opozţia şi UDMR

Şeful statului a avut consultări, joi, cu PNL, USR, PMP, UDMR şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Ludovic Orban a declarat, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis pe tema situaţiei în justiţie, că liberalii vor garanta românilor că voinţa exprimată la referendum va presupune obligaţia PNL de a o transpune în Constituţie şi legislaţie.

Preşedintele USR Dan Barna, a afirmat, joi, după discuţiile cu şeful statului, că cele două întrebări la referendumul din 26 mai sunt foarte apropiate de temele deja transmise Parlamentului. La rândul său, liderul PMP Eugen Tomac a anunţat că delegaţia partidului i-a propus lui Iohannis trei teme din care ar putea alege una pe care s-o includă ca întrebare la referendum, şi anume un număr de 300 de aleşi, eliminarea pensiilor speciale şi revenirea la alegerea în două tururi a primarilor.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a spus că partidul său susţine eliminarea ordonanţelor de urgenţă din legiferearea Guvernului, cu excepţia situaţiilor de criză, catastrofă sau război.

Organizaţiile de minorităţi sunt împărţite

În schimb, liderul grupului parlamentar al minorităţilor, Varujan Pambuccian, a explicat, ulterior consultărilor, că există organizaţii de minorităţi care susţin referendumul pe justiţie de pe 26 mai, unele care nu s-au exprimat, dar există şi organizaţii care nu susţin. El a adăugat că trendul general este de susţinere.

Pe 1 aprilie, Klaus Iohannis a anunţat că va adresa Parlamentului o nouă consultare care lărgeşte aria de cuprindere pentru referendum, pentru a-l face „mai eficient şi mai puternic”.

La patru zile distanţă, şeful statului a spus că cele două teme, transmise Legislativului, ca fiind de interes naţional care urmează să fie puse în discuţie la referendumul din 26 mai sunt: interzicerea amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe.