Anunţ oficial. Klaus Iohannis intră în lupta pentru şefia NATO / "Îmi asum această candidatură în numele României"

Am decis să intru în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa şi în special regiunea noastră şi angajamentul meu ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO”, anunţă Klaus Iohannis.

El afirmă că este momentul ca România să-şi asume „o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”.

„Este o aspiraţie legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale şi care ar putea contribui cu această experienţă la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid şi eficient unei game variate şi complexe de provocări şi ameninţări. Avem o înţelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situaţii de securitate, situaţie dezechilibrată de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuţie valoroasă în discuţiile şi deciziile adoptate în cadrul NATO. Cu o reprezentare echilibrată, puternică şi influentă din această regiune, Alianţa va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor şi preocupărilor tuturor statelor membre”, adaugă şeful statului.

Cum este ales liderul NATO

Secretarul general al NATO trebuie să fie un civil european (în vreme ce comandantul suprem al forţelor NATO din Europa trebuie să fie un general american, cartierul general militar fiind situat la Mons, în Belgia).

Conform regulilor NATO, secretarul general trebuie să fie decis prin consens unanim, ceea ce înseamnă că Iohannis sau Rutte, adversarul său, trebuie să obţină sprijinul tuturor celor 31 de ţări membre.

SUA, dar şi Franţa şi Marea Britanie îl susţin pe premierul olandez Mark Rutte pentru a fi următorul şef al NATO.

Aproximativ 10 ţări au rămas nehotărâte, inclusiv unele naţiuni est-europene care împărtăşesc preocupări strategice cu România, dar le va fi greu să îl conteste în mod deschis pe candidatul preferat al preşedintelui american Joe Biden. Oficialii NATO se tem că intrarea târzie a lui Iohannis ar putea fi văzută ca o divizare a unităţii alianţei, care se confruntă deja cu ameninţări din cauza posibilei reveniri a lui Donald Trump la preşedinţia SUA.