Campania electorală pentru europarlamentare începe vineri la ora 0.00

Campania începe vineri la ora 0.00 şi se va încheia în 6 iunie, la ora 7.00.

Partidele şi alianţele politice care aspiră la reprezentarea în PE sunt PDL, PSD+PC, PNL, UDMR, PRM, PNŢCD, Forţa Civică. De asemenea, s-au înscris în cursă şi doi candidaţi independenţi, Elena Băsescu şi Pavel Abraham.

Primii candidaţi pe lista propusă de Partidul Democrat Liberal sunt:

Theodor Stolojan,

Monica Macovei,

Traian Ungureanu,

Cristian Preda,

Marian Jean Marinescu,

Iosif Matula,

Sebastian Bodu,

Petru Luhan,

Rareş Niculescu,

Elena Antonescu,

Constantin Dimitriu,

Dragoş Florin David,

Elvira Andronescu.

Lista candidaţilor Partidul Social Democrat este deschisă de:

Adrian Severin,

Rovana Plumb,

Ioan Mircea Paşcu,

Silvia-Adriana Ţicău,

Daciana-Octavia Sârbu,

Corina Creţu,

Victor Boştinaru,

George Sabin Cutaş,

Cătălin-Sorin Ivan,

Ioan Enciu,

Vasilica-Viorica Dăncilă,

Minodora Cliveti,

Aristide Roibu.

Partidul Naţional Liberal îi propune, în fruntea listei, pe:

Norica Nicolai,

Adina Vălean,

Renate Weber,

Ramona Mănescu,

Cristian Buşoi,

Ben-Oni Ardelean,

Ovidiu Silaghi,

Csibi Magor Imre.

Printre candidaţii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România se numără:

Laszlo Tokes (CNMT),

Iuliu Winkler,

Sogor Csaba,

Szilagy Zsolt (CNMT).

Pe lista candidaţilor Partidul România Mare sunt:

Corneliu Vadim Tudor,

George Becali,

Claudiu Tănăsescu,

Eugen Mihăescu.

Pe lista candidaţilor Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat apar, în primele locuri:

Marian Miluţ,

Eugen Moisescu,

Alecu-Florin Diaconu.

Forţa Civică deschide lista de candidaţi cu Adrian-Ştefan Iuraşcu, urmat de Cristian Obrocea.

Campania electorală în mass-media

În campania electorală, candidaţii şi partidele au dreptul să îşi exprime opiniile prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media.

În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare acţiunile de campanie electorală de orice fel sunt interzise.

Campania în audiovizual pentru alegerile europarlamentare se va desfăşura "pe bani" - similar campaniei pentru alegerea Parlamentului României, din toamna anului trecut. Astfel, candidaţii la Parlamentul European trebuie să plătească pentru a participa la emisiunile de promovare electorală difuzate de posturile tv şi radio private. Radiodifuzorii privaţi pot difuza contra cost numai producţii audiovizuale de promovare electorală, realizate exclusiv de către competitori şi la care radiodifuzorii nu pot avea niciun fel de contribuţie editorială. În schimb, accesul competitorilor electorali la dezbaterile electorale difuzate de posturile radio-tv private va fi gratuit.

Toate televiziunile şi radiourile care vor realiza şi difuza emisiuni electorale în campania pentru alegerile europarlamentare trebuie să se supună Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului 391 din 26 martie 2009 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România ai Parlamentului European.

Potrivit deciziei, campania electorală pe posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, va începe în ziua de 8 mai 2009, ora 00.00, şi se va încheia în ziua de 6 iunie 2009, ora 07.00.

În total, un număr de 102 televiziuni centrale şi locale au anunţat că intenţionează să difuzeze emisiuni destinate campaniei electorale. De asemenea, 132 de posturi de radio naţionale şi locale au anunţat CNA că vor reflecta prin emisiuni specifice campania pentru europarlamentare.

Televiziunile şi radiourile publice şi private pot difuza în campania electorală emisiuni de promovare electorală, emisiuni de dezbatere şi spoturi electorale. Emisiunile de promovare şi spoturile electorale vor fi difuzate contra cost la posturile comerciale şi gratuit la posturile publice.

Antena 2, Antena 3 şi Realitatea TV au informat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) că nu vor solicita niciun tarif candidaţilor la Parlamentul European care vor să se exprime în emisiunile electorale pe care aceste posturi le vor difuza în campanie.

Posturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) transmit emisiuni electorale potrivit legislaţiei în vigoare.

Televiziunea Română va difuza, pe perioada campaniei electorale pentru europarlamentare, emisiuni de dezbateri electorale, spoturi electorale şi emisiuni de promovare a activităţii candidaţilor, pe TVR 1, TVR 3, TVR INFO şi TVR Internaţional. SRTv a stabilit timpii de antenă pentru partidele parlamentare şi neparlamentare şi pentru candidaţii independenţi, în conformitate cu Decizia 391 din martie 2009 a Consiliului Naţional al Audiovizualului.

La Radio România Actualităţi, principalul post al radioului public, PDL, PSD, PC, PNL şi UDMR vor beneficia de câte 10 minute pe ediţie, timpi de antenă în emisiuniile electorale difuzate, în timp ce PRM, PNŢCD, Forţa Civică, Elena Băsescu şi Pavel Abraham se vor exprima câte 2 minute/ ediţie.

Oferta SRR cuprinde buletine de ştiri electorale, rubrici privind tehnica votării, emisiuni de promovare a programelor electorale a candidaţilor, precum şi dezbateri electorale. Oferta postului public de radio va fi reflectată atât de Radio România Actualităţi şi reţeaua studiourilor regionale, cât şi de Antena Satelor şi Radio România Internaţional. În plus, agenţia de presă Rador a SRR va realiza în această perioadă un flux special, destinat alegerilor europarlamentare.

În campania pentru alegerile europarlamentare, CNA nu vrea să mai permită separarea ştirilor electorale de corpul principal al buletinelor de ştiri, aşa cum s-a întâmplat în campania trecută. Astfel, materialele candidaţilor vor putea fi folosite la programele de promovare electorală.

Potrivit Deciziei, în cadrul emisiunilor informative se pot difuza ştiri privind activităţile de campanie ale competitorilor electorali, cu respectarea principiilor de echitate, echilibru, imparţialitate şi de informare corectă a publicului. Radiodifuzorii pot prezenta în cadrul emisiunilor informative şi intervenţii făcute în direct de către candidaţi cu prilejul activităţilor de campanie.

Decizia prevede şi faptul că spoturile electorale pot fi difuzate numai în emisiunile de promovare electorală şi în emisiunile de dezbatere. Spoturile nu pot avea o durată mai mare de 60 de secunde şi trebuie asumate explicit de către competitorii electorali. De asemenea, durata totală a difuzării spoturilor electorale nu poate depăşi 6 minute dintr-un interval de o oră.

Difuzarea, în direct sau înregistrată, a mitingurilor sau întâlnirilor electorale, a conferinţelor de presă ori a altor activităţi de campanie ale competitorilor electorali este considerată emisiune de promovare electorală. Difuzarea trebuie marcată în mod corespunzător pe toată durata acesteia, în cazul televiziunii, respectiv trebuie identificată ca atare, în cazul radioului.

Materialele audiovizuale electorale, altele decât spoturile electorale, puse la dispoziţia posturilor radio-tv de către competitorii electorali, pot fi difuzate numai în cadrul emisiunilor de promovare electorală. În perioada campaniei, candidaţii şi reprezentanţii competitorilor electorali nu pot fi producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzori publici şi privaţi.

Totodată, începând cu 48 de ore înainte de ziua votării şi până la închiderea urnelor, este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. De asemenea, cu 24 de ore înainte de ziua votării şi până la închiderea urnelor este interzisă difuzarea emisiunilor de promovare electorală şi a emisiunilor de dezbatere electorală.

Nerespectarea prevederilor Deciziei CNA privind reflectarea campaniei pentru alegerile europarlamentare în audiovizual va fi sancţionată de Consiliu, după caz, în baza Legii audiovizuale şi a Legii 33/2007.

Afişajul electoral

Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

Un afiş electoral nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.

Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.

Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, a afişelor şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate.

Campania se poate desfăşura în alt stat decât România

Birourile electorale judeţene, ale sectoarelor din Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid, unei alianţe politice ori a unui candidat independent de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile prevăzute de lege.

Dacă biroul electoral consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, sesizează autorităţile competente.

Împotriva deciziei birourilor electorale se poate face contestaţie la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea acesteia. Decizia dată asupra contestaţiei este definitivă.

Soluţionarea plângerilor şi a contestaţiilor se face în termen de trei zile de la înregistrarea lor.

Continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent se sancţionează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.