Candidaţii şi mizele alegerilor europarlamentare 2024: pe cine alegem să ne reprezinte în Parlamentul European şi ce decizii vor lua ei

Candidaţii şi mizele alegerilor europarlamentare 2024: pe cine alegem să ne reprezinte în Parlamentul European şi ce decizii vor lua ei

♦ Alegerile europarlamentare 2024 vor avea loc pe 9 iunie, în acelaşi timp cu alegerile locale ♦ Alegerile europarlamentare determină compoziţia Parlamentului European, care joacă un rol central în procesul legislativ al Uniunii Europene ♦ Partidele şi alianţele din România trimit în lupta pentru europarlamentare foşti premieri, foşti miniştri, foşti secretari de stat, foşti primari, avocaţi şi profesori universitari. 

Alegerile europarlamentare din 2024 se apropie cu paşi repezi. Deşi sunt importante, comasarea alegerilor a mutat complet atenţia de la alegerile europarlamentare spre cele locale. Presa, toată ziua bună ziua cu ce face Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, cum se plimbă ea prin Ucraina sau cu Klaus Iohannis şi şansele lui la NATO, dar puţini oameni ştiu că, de pildă, mandatul Ursulei von der Leyen (al doilea) depinde de componenţa viitorului parlament care trebuie să o valideze, alături de echipa ei, dincolo de voinţa şefilor de state şi de guverne (Consiliul European).

Alegerile europarlamentare 2024 vor avea loc pe 9 iunie, în acelaşi timp cu alegerile locale. Comasarea europarlamentarelor cu localele înseamnă că românii vor vota, în aceeaşi zi, atât primarii, consiliile locale şi judeţene, cât şi europarlamentarii. 

Un număr de 15 partide şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris iniţial la alegerile europarlamentare. Biroul Electoral Central a  respins candidaturile depuse de Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, precum şi cele ale candidaţilor independenţi Jurma Paul-Octavian, Mustăţea Ilie-Cătălin şi Mîndru Petru.

Alianţa PSD-PNL (cele doua partide au o listă comună la europarlamentare) se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, cu 43,7%, conform unui sondaj realizat de INSCOP. Astfel, raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid/candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot, 43,7% dintre alegători ar vota cu alianţa PSD – PNL, 17,5% cu AUR, iar 14,1% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD).

În interpretarea sondajelor de opinie, trebuie să luăm în calcul faptul că ele sunt o fotografie a zilei în care au fost făcute, astfel că rezultatele pot varia în funcţie de mai mulţi factori, precum eşantionul ales, de cine sunt comandate sau modul în care sunt realizate – faţă în faţă sau telefonic.

Parlamentul European este unic prin faptul că este singura instituţie a UE aleasă în mod direct de cetăţeni. Alegerile europarlamentare determină compoziţia Parlamentului European, care joacă un rol central în procesul legislativ al UE. Majoritatea politică formată în urma alegerilor va influenţa deciziile privind politica externă, apărarea şi securitatea, migraţia şi multe alte domenii cruciale. Orientarea politică a Parlamentului va determina priorităţile şi strategiile adoptate în următorii cinci ani.

Alegerile europarlamentare din 2024 vin într-un context deosebit, cu multiple provocări pentru Uniunea Europeană şi România. Una dintre principalele mize pentru candidaţii români este continuarea şi îmbunătăţirea integrării europene a României, inclusiv accesul la fondurile europene. Gestionarea eficientă a acestor fonduri este crucială pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru susţinerea proiectelor locale.

Problemele de mediu şi sustenabilitatea sunt în centrul agendei europene. Candidaţii români va trebui să propună soluţii concrete pentru tranziţia verde şi pentru combaterea schimbărilor climatice, domenii în care UE are aşteptări mari. De asemenea, în contextul războiului din Ucraina şi al tensiunilor geopolitice, securitatea europeană este o prioritate majoră. Candidaţii vor trebui să abordeze probleme legate de apărare, politică externă şi stabilitate regională, aspecte esenţiale pentru România.

Partidele politice şi 10 dintre candidaţii lor cu şanse de a ajunge europarlamentari:

Candidaţii PSD-PNL:

Mihai Tudose (PSD)

♦ fost premier al României, fost ministru al economiei şi turismului, a mai avut un mandat de europarlamentar susţinut Pro România;

Rareş Bogdan (PNL)

♦ fost jurnalist, a mai avut un mandat de europarlamentar;

 Gabriela Firea (PSD)

♦ fostă jurnalistă, este şi candidat PSD pentru Primăria Capitalei;

Adina Vălean (PNL)

♦ este în prezent comisar european pentru transporturi, a câştigat primul mandat de europarlamentar în 2007;

Victor Negrescu (PSD)

♦ fost ministru delegat pentru afaceri europene, a mai avut un mandat de europarlamentar;

Vasile Dîncu (PSD)

♦ sociolog de profesie, fost ministru al apărării naţionale;

Daniel Buda (PNL)

♦ este europarlamentar din 2014, este de profesie avocat şi lector universitar;

Maria Grapini (PSD)

♦ de profesie inginer textilist, fost ministru al IMM-urilor şi turismului;

Roxana Mînzatu (PSD)

♦ fost ministru al fondurilor europene, a ocupat poziţii în companii de consultanţă şi organizaţii de formare a afacerilor;

Virgil Popescu (PNL)

♦ fost ministru al energiei, este în prezent preşedintele Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor

Candidaţii Alianţei Dreapta Unită (USR, PMP şi Forţa Dreptei)

Dan Barna (USR) –

♦ fost vicepremier, candidat la alegerile prezidenţiale din 2019, licenţiat în drept;

Vlad Voiculescu (USR)

♦ fost ministru al sănătăţii, de profesie economist, a lucrat în sistemul bancar austriac;

Eugen Tomac (PMP)

♦ fost jurnalist, este europarlamentar din 2019;

Vlad-Marius Botoş (USR)

♦ este europarlamentar din 2019, nu are CV-ul publicat pe platforma Parlamentului European;

Cristina Prună (USR)

♦ de profesie economist, fost consilier în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti;

Violeta Alexandru (Forţa Dreptei)

♦ fost ministru al muncii în perioada 2019 – 2020;

Mihail-Radu Mihai (USR)

♦ este la al doilea mandat de senator;

Corina Atanasiu (USR)

♦ fost secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene:

Adriana Cristian (USR)

♦ este consilier local în Cluj Napoca;

Ionuţ Simionca (PMP)

♦ este secretarul general al PMP.

Candidaţii AUR

Cristian - Vasile Terheş

♦ a mai avut un mandat de europarlamentar, ales în 2019, pe lista PSD, este de profesie teolog şi specialist în comunicare;

Claudiu - Richard Târziu

♦ este de profesie jurnalist, fost co-preşedinte al AUR;

 Gheorghe Piperea

♦ este de profesie avocat şi profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti;

Maria - Georgiana Teodorescu

♦ este de profesie avocat penalist, lector universitar, 

Adrian - George Axinia

♦ este de profesie inginer;

Şerban - Dimitrie Sturdza

♦ se trage dintr-una dintre cele mai importante familii nobiliare româneşti;

 Cristina - Gabriela Dumitrescu

♦ şef serviciu Camera Deputaţilor

Laura Gherasim

♦ este coordonatorul judeţean al AUR Vaslui;

Nicolae Vlahu

♦ este de profesie avocat;

George - Mihail Neamţu

♦ are un doctorat în teologie şi ştiinţe religioase.