- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Care este cheia succesului comunei Ciugud. Primar: Independenţa financiară faţă de stat
Primăria comunei Ciugud din Alba a mizat pe atragerea de fonduri europene şi de investitori care să plătească impozite pentru a nu mai depinde de fondurile guvernamentale, astfel încât să poată pune la punct planuri de dezvoltare pe termen lung.
Care este cheia succesului comunei Ciugud. Primar: Independenţa financiară faţă de stat
Ciugud din Alba, cea mai dezvoltată comună din România, este în discuţie pentru a atrage două noi investiţii, pe lângă cele peste 30 deja prezente. Ciugud a reuşit să atragă fonduri europene în valoare de 30 mil. euro şi a extins reţeaua de utilităţi în toate cele şase sate care formează comuna, fiind de departe cea mai dezvoltată localitate din mediul rural românesc.
„Acum discutăm cu o companie care doreşte să demareze o investiţie pe 50.000 mp, sunt demarate procedurile pentru o altă investiţie de 6 mil. euro pe 20.000 mp. Sunt toate investiţii mari pentru o comună, iar acestea vor aduce mai multă bunăstare. Şi mai important este că nu suntem o comună asistată financiar de stat, noi nu primim bani de la bugetul de stat deoarece pentru noi sunt suficiente fondurile proprii“, a explicat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Cu cât ești mai dezamăgit, cu atât trebuie să mergi duminică la vot și să pui ștampila exclusiv pe alb!
-
Ciolacu efectuează o vizită de lucru la Budapesta: Vreau să îmi finalizez mandatul cu obţinerea deciziei intrării depline în Schengen
-
Şef al armatei britanice: „Suntem pregătiţi să luptăm cu Putin în Europa de Est”
-
Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă rămân sub control judiciar
El este primar din anul 2000, iar anul trecut a câştigat cel de-al şaselea mandat.
Pentru a atrage investiţii consistente, primăria pune la dispoziţie loturi de teren alături de un caiet de sarcini pentru a se asigura că investitorul va contribui şi la dezvoltarea localităţii.
„Noi avem 100 ha la dispoziţie din care 40 ha acum ocupate sau în curs de ocupare. Din 2005 când am început dezvoltarea economică am învăţat din greşeli. Spre exemplu, după criza financiară anterioară din 2009 au rămas datorii din partea firmelor care şi-au închis activitatea. După criză am devenit selectivi şi am pus la punct un caiet de sarcini atractiv pentru investitori şi care să ne asigure confortul că se întâmplă ceea ce scrie pe hârtie. Un investitor care primeşte 10.000 mp trebuie să construiască cel puţin 4.000 mp de hală, poate merge până la 7.000 mp cât este prevăzut în planul de dezvoltare. Este importantă şi valoarea investiţiei - noi punem la dispoziţie terenul, dar nu vrem să facem parcări pentru camioane. În funcţie de valoarea investiţiei se calculează impozitul plătit, iar numărul locurilor de muncă este foarte important deoarece de asemenea şi de acolo vin bani la buget. Contează foarte mult cât de prietenoasă cu mediul este investiţia deoarece nu dorim poluare, chiar dacă este departe de zona de locuit. Contează mult şi durata investiţiei, în cel mult doi ani trebuie finalizată investiţia“, a explicat primarul.
În plus, miza primăriei este ca investitorul să cumpere terenul pe care construieşte la finalizarea investiţiei.
„Acum avem parcele de 5.000 mp, multiplu de 5.000 mp, de 10.000 mp sau multiplu de 10.000 mp. Le concesionăm pe 49 de ani, dar avem un articol care specifică faptul că după ce a fost finalizată investiţia, s-a făcut recepţia, iar investitorul are sediul social la noi în comună, acesta îşi poate manifesta dreptul de preemţiune şi poate cumpăra terenul“, a subliniat Gheorghe Damian.
Dezvoltarea comunei Ciugud a început în anul 2000 odată cu demararea planului de atragere a investitorilor, iar dacă atunci comuna avea circa 2.600 de locuitori, în prezent numărul acestora a urcat spre 3.500, iar potenţialul este ca în următorii ani să ajungă spre 6.000.
„Ciugud în anul 2000 nu avea apă curentă, canalizare, străzi aflate într-o stare de degradare, la fel şi şcolile, iar comunitatea era îmbătrânită, iar tendinţa era de migrare spre Alba Iulia. Bugetul era de 15.000 de euro pe an, iar comuna avea datorii de 3 miliarde de lei în anul 2000. Am început să investim în oameni tineri, care să înţeleagă viziunea noastră de dezvoltare, după care am constatat că pentru a îndeplini visele, avem nevoie de bani. Era o perioadă când totul depindea de politic, de cine guvernează, cine conduce judeţul şi de cât de prieten eşti. Dar o strategie de dezvoltare nu se face pe 3-4 ani, ci pe mai mulţi ani şi ai nevoie de predictabilitate“, a spus Gheoghe Damian.
Primul proiect a vizat construcţia unei zone industriale pe o păşune. „Am făcut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), am adus utilităţi şi am început să facem publicitate pentru a aduce un investitor. Primul investitor a fost atras greu, după care vestea ni s-a dus că suntem o administraţie aproape de investitor şi că ne dorim un parteneriat sănătos cu investitorii. Acum 80% din veniturile proprii vin din zona industrială. Comuna Ciugud are bani pentru a atrage fonduri europene, nu mai avem probleme sociale, bunăstarea a crescut şi avem aproape 0% şomaj“, a spus primarul.
Primul investitor atras a fost o staţie de betoane, iar după a urmat Grupul Tobimar, care a demarat o investiţie de 3 milioane de euro.
Primul proiect european a vizat dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în zona comunei, pentru ca mai departe acestea să fie extinse către zona industrială.
„Primul proiect european de 7,5 mil. euro a vizat reţeaua de apă, canalizare şi asfaltare a străzilor, apoi un altul a vizat cu două comune vecine am asfaltat 30 km de drum de câmp şi tot aşa am aflat că fondurile europene nu au culoare politică şi spre deosebire de cele guvernamentale sunt cele mai sigure fonduri iar acum am depăşit pragul de 30 mil. euro din fonduri europene atrase, bani cu care am rezolvat partea de infrastructură iar acum lucrăm la proiecte mai mici precum parcare acoperită cu panouri fotovoltaice, staţii pentru maşini electrice, iluminat stradal inteligent, prima şcoală smart din mediul rural din România. Dezvoltăm şi aplicaţii inteligente pentru a veni aproape de beneficiari şi contribuabilii să fie la două clickuri distanţă de noi. Prin aplicaţie un investitor poate vedea şi ce se poate construi pe un teren, astfel încât totul merge mai eficient“, a explicat Gheorghe Damian.
Strategia de dezvoltare a vizat şi partea de resurse umane, atât pentru primărie cât şi pentru comună.
„Din 2006 când am participat la un curs de resurse umane am aflat care este legătura dintre fişa postului, adică ce trebuie să facă acel angajat şi structura lui psihologică, daca se pliază pe acea fişă. Noi când recrutăm, aproape în toate cazurile, deşi avem probleme cu agenţia funcţionarilor publici, noi trecem angajaţii şi printr-un test psihologic. Pe noi nu ne interesează ca noul angajat să ţină minte 100 de legi, informaţia este la două clickuri distanţă, ci ma interesează dacă ştie să caute informaţia şi ce ştie să facă cu acea informaţie. Chiar dacă nu are 100 de diplome ci doar o facultate, el trebuie să fie pasionat de munca în administraţia publică şi mai puţin interesat de banii de pe card. Eu trebuie însă să îl şcolesc mai departe. Ca un exemplu, când am angajat primul coleg pe managementul proiectelor, acum este unul dintre cei mai buni pe judeţ“, a spus primarul.
Dincolo de partea de municipalitate, primăria a vizat şi dezvoltarea comunei pentru a atrage noi locuitori.
„Noi am creat un climat de viaţă sănătos aici, tocmai pentru a atrage oamenii înapoi la sat. Avem inclusiv familii de belgieni, olandezi sau italieni, dar şi din Bucureşti. Acum nu doar ne păstrăm populaţia, ci şi o întinerim deoarece atragem tineri spre Ciugud. Aceeaşi abordare am avut-o şi cu mediul privat. Mereu am încercat nu doar să le punem la dispoziţie un plan urbanistic general, pe care să le desenăm un pătrat, noi am identificat terenul, l-am utilat şi după aceea l-am pus la dispoziţia investitorilor la preţuri rezonabile“, a subliniat primarul.
În ceea ce priveşte dezvoltarea, el a mizat pe extinderea transportului public, iar în zona industrială primăria va construi o grădiniţă.
„Acum construim o grădiniţă cu program prelungit pentru ca părinţii care lucrează în zona noastră de dezvoltare economică să aibă posibilitea de a lăsa acolo copiii de dimineaţă până la ora 5. Dezvoltăm şi servicii de securitate, de supraveghere inteligentă pentru a avea o zonă cât mai atractivă“, a subliniat primarul.
Printre investiţiile în partea de agrement comuna a atras o investiţie de 15 mil. euro în terenul de golf Theodora Golf Club, construit de Ioan Popa, fondatorul Transavia, iar după urmează amenajarea unui debarcader pe râul Mureş.
Laura Moga, Pema Electrotehnic: Pentru un investitor sunt importante investiţiile în infrastructură
Reţeaua de fibră optică pentru internet de mare viteză, sau construcţia reţelelor de canalizare, apă curentă sau iluminat public sunt importante pentru investitori atunci când o primărie are în plan atragerea acestora.
„În 2013 am concesionat un teren de la primărie şi am început construcţia noii fabrici, Pema Electrotehnic care s-a dezvoltat. Construim în continuare şi vrem să creştem mai departe. În aceşti zece ani ne-am crescut de 400 de ori cifra de afaceri, ne-am dublat angajaţii, iar din cele 1000 de locuri de muncă din Ciugud, 18-20% sunt angajaţii Pema. Primăria ne-a oferit şansa de a concesiona un teren deoarece la început resursele financiare nu ne permiteau achiziţia unui teren într-o zonă industrială“, a spus Laura Moga, director general Pema Electrotehnic, unul dintre investitorii importanţi din Ciugud
Compania avea în 2019 o cifră de afaceri de 11,8 mil. lei, în creştere cu 41% faţă de anul anterior şi 118 angajaţi. Pema produce cablaje pentru echipamente industriale.
„Suntem o firmă cu parteneriat german înfiinţată în 2006. Am avut sediul social în Alba Iulia până în 2011. Am venit în Ciugud deoarece aici am găsit la acea vreme o hală pe care o puteam închiria pentru producţie. Majoritatea investitorilor se confruntă cu probleme deoarece primăria le pun la dispoziţie terenuri fără utilităţi. Noi când am început construcţia noi nu aveam utilităţi, dar primăria ne-a promis că la finalizarea lucrărilor vom avea utilităţi la poartă. În doi ani, în 2016 am avut recepţia şi aveam deja canalizare, apă, a urmat iluminatul public. Ne-am confruntat cu problema transportului deoarece cel public nu se plia pe programul firmelor şi nu exista o staţie. Acum se pliază, angajaţii pot lua autobuzul din faţa firmei pentru a ajunge în Alba Iulia“, a subliniat Laura Moga.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:45
FC Botoşani-FCSB 1-0, în meciul restanţă din etapa a 4-a a Superligii
-
ieri, 22:36