Care sunt eurodeputaţii români care n-au votat legat de Schengen

Toţi ceilalţi 29 de eurodeputaţi români au fost prezenţi şi au votat pentru adoptarea avizului pozitiv aderării la Schengen.

Au fost exprimate miercuri, în plenul PE, şi 77 de voturi împotrivă. Dintre acestea, cele mai multe voturi împotrivă, respectiv câte 21 de voturi , au fost date de membri ai grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), care reuneşte formaţiuni extremiste sau naţionaliste, şi de membri ai ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni).

Au votat împotrivă, încălcând poziţia grupului din care fac parte, şi eurodeputaţi din PPE, S&D şi ALDE. Astfel, au votat împotrivă 3 danezi din grupul socialiştilor, trei olandezi şi un finlandez de la popularii europeni precum şi 3 danezi, 2 olandezi şi un german de la ALDE. Europarlamentarii neafiliaţi au votat, la rândul lor, destul de mult împotriva aderării României şi Bulgariei. Printre numele sonore figurează: francezul Bruno Golnisch sau austriacul Franz Obermayr.

Ca naţionalităţi, majoritatea voturilor exprimate împotriva avizului favorabil pentru România şi Bulgaria le-au aparţinut eurodeputaţilor britanici, a căror ţară, de altfel, nici nu este membră Schengen. Astfel, 30 de eurodeputaţi britanici au votat împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen. De asemenea, dintre cei care au votat împotrivă au fost 12 olandezi, 9 italieni, 9 danezi, 4 belgieni, 4 austrieci, 2 greci, 2 finlandezi, 2 francezi, un ceh, un eston, şi un german.

Raportul europarlamentarului Carlos Coelho privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost adoptat, miercuri, de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "împotrivă" şi 29 de abţineri.

Verificarea îndeplinirii tuturor cerinţelor Schengen de către noii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie a datelor) este o precondiţie pentru ca, în urma consultării PE, Consiliul de Miniştri să decidă eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre.

"Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor. România şi Bulgaria îndeplinesc aceste criterii - în consecinţă, nu trebuie să amânăm integrarea lor. Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European", a declarat preşedintele PE, Jerzy Buzek, conform unui comunicat.

Dezbaterea raportului întocmit de europarlamentarul PPE, Carlos Coelho, a avut loc marţi seară în plenul PE, reunit la Strasbourg, iar votul pozitiv a fost anticipat de preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele PE Stavros Lambrinidis, care la finalul discuţiilor a adresat anticipat "calde felicitări" României şi Bulgariei pentru reunşită. În cursul discuţiei au fost însă exprimate şi opinii contrare.

Raportul eurodeputatului portughez, votat la 2 mai în Comisia de specialitate - LIBE - a PE, este favorabil integrării celor două state. Ultimul cuvânt în privinţa aderării îl vor avea cele 25 de state membre ale Spaţiului Schengen, care trebuie să aprobe în unanimitate.

Raportul va fi dezbătut joi în Consiliul JAI.

Majoritatea celor peste 40 de eurodeputaţi care au luat cuvântul, marţi seară, în dezbaterea care s-a desfăşurat în plenul PE, s-au pronunţat în favoarea aderării celor două state la Spaţiul Schengen. Europarlamentarii au susţinut că ambele state au depus eforturi majore pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, subliniind în acelaşi timp că cele două ţări sunt pregătite tehnic pentru integrare.

Totodată europarlamentarii care au luat cuvântul au subliniat că este importantă evitarea aplicării dublelor standarde şi că regulile de aderare nu ar trebui schimbate pe parcurs, ci ar trebui menţinute criteriile stabilite deja.

Printre europarlamentarii care au luat cuvântul în favoarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen s-au numărat: Augustin Diaz de Mera Garcia Consuegra (PPE), Timothy Kirkhope (European Reformists and Conservatives), Cornelia Ernst, Andrey Kovatchev (PPE), Monika Flasikova Benova (S&D), Stanomir Ilchev (ALDE), Pawel Robert Kowal (ECR), Tanja Fajon, Kinga Gal (PPE), Anna Hedh (S&D), Salvatore Iacolino (PPE), Iliana Malinova Iotova (S&D), Veronique Mathieu (PPE), Hubert Pirker(PPE), Antigoni Papadopoulou, Ivaylo Kalfin (S&D). De asemenea, mai mulţi eurodeputaţi români au susţinut integrarea celor două state în Schengen. Este vorba despre Ion Enciu, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Sogor Csaba, Rovana Plumb, Viorica Dăncilă, Cristian Buşoi, Ioan Mircea Paşcu şi Traian Radu Ungureanu.

Dintre cei care au luat cuvântul în favoarea aderării celor două state, eurodeputatul Hubert Priker, membru al popularilor europeni, a spus, asemenea celorlalţi colegi de grup, că cele două ţări au îndeplinit criteriile pentru aderarea la Schengen, dar a subliniat că ridică semne de întrebare anunţata reducere a veniturilor poliţiştilor din România. "Mă nelinişteşte însă o informaţie pe care nu o pot verifica, pe care am primit-o astăzi. Se pare că, în România, veniturile Poliţiei vor fi reduse cu o treime. Şi ştim că o condiţie sine qua non pentru a evita corupţia şi pentru a se garanta o muncă corectă este reprezentată de salariile bune pentru poliţişti. Sper că informaţia privind reducerea salariilor poliţiştilor este falsă şi că poliţiştii, care trebuie să garanteze securitatea întregii Uniuni Europene, vor continua să fie plătiţi în mod adecvat", a spus el.

Au fost şi eurodeputaţi care s-au pronunţat categoric împotriva aderării celor două state la Spaţiul Schengen. Este vorba despre eurodeputaţi ai grupului Europe of Freedom and Democracy (EFD), dar şi neafiliaţi. Astfel, italianul Mario Borghezio, membru al EFD, a vorbit despre riscurile "infiltrării prin România şi Bulgaria a unor persoane nedorite care ar putea pune sub ameninţare securitatea statelor membre".

"Sugerez suspendarea procesului de aderare a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen pe baza principiului precauţiei", a mai spus el, reclamând existenţa unor enorme presiuni de la frontierele externe din direcţia acestor două ţări. Borghezio s-a referit la România şi Bulgaria cu expresia "găurile din şvaiţerul care este UE în legătură cu clandestinii".

La rândul său, Daniel Van Der Stoep, europarlamentar olandez neafiliat, a spus: "Trebuie să privim lucrurile în faţă: România şi Bulgaria nu trebuie să adere la Spaţiul Schengen nici altădată".

"România şi Bulgaria sunt state corupte care nu respectă criteriile Schengen", a mai spus el, adăugând că, a accepta aderarea celor două este "un lucru nerealist, cu adevărat infantil pentru că cele două au arătat că nu sunt demne să facă parte din spaţuiul Schengen". El a menţionat şi rapoartele Transparency International, spunând că România şi Bulgaria se confruntă cu cazuri majore de corupţie.

De asemenea, Gerard Batten, europarlamentar britanic din grupul EFD, s-a plâns de numărul mare de romi români. "Iată că Zona Schengen se desfiinţează în nucleul său dur dar sunt planuri să fie incluse România şi Bulgaria, unde sunt sute de mii de ţigani care toţi doresc să emigreze şi, după ce vor putea călători liber în zona Schengen, mulţi dintre ei inevitabil vor ajunge în Marea Britanie ca să profite de sistemul nostru generos de ajutoare sociale, ca mulţi înaintea lor", a spus el.

"Poate că mulţi întreprinzători britanici ar dori să se întâlnească cu romii, când debarcă la Callais, şi să le dea hărţi ca să găsească drumul spre domiciliul premierului şi miniştrilor. Doar când romii îşi vor parca căruţele la Downing Street 10, poate că atunci se vor schimba opiniile cu privire la beneficiile aderării acestor două state la Schengen", a comentat el.

Printre europarlamentarii care s-au exprimat radical împotriva aderării celor două state s-a numărat şi Mara Bizzotto (EFD), care a spus că "Europa vrea să facă o mare favoare criminalităţii organizate". "Cine va vota mâine (în favoarea raportului pozitiv privind aderarea României şi Bulgariei, n.red.) va deschide o autostradă până în inima Europei pentru crima organizată", a spus ea.

Comisia pentru Libertăţi Civile a Parlamentului European a stabilit, la 2 mai, că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile necesare aderării la Schengen. Pe baza rapoartelor de evaluare, membrii Comisiei PE au stabilit că România şi Bulgaria îndeplinesc condiţiile necesare pentru aderarea la Schengen, recomandând ca Parlamentul European să fie informat în continuare în legătură cu măsurile suplimentare care trebuie luate în sectorul frontierei dintre Bulgaria, Turcia şi Grecia. Membrii Comisiei au considerat că, deşi există unele probleme care vor trebui reevaluate şi care vor fi în centrul atenţiei în continuare, acestea nu reprezintă obstacole în calea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) va adopta, în sesiunea organizată joi şi vineri, la Luxemburg, concluziile privind stadiul evaluării României şi Bulgariei în cadrul procesului de aderare la Spaţiul Schengen.

Reuniunile se vor desfăşura sub conducerea preşedinţiei ungare a Consiliului, respectiv ministrul de Interne Sandor Pinter şi ministrul Justiţiei Tibor Navracsics.

Membrii actuali ai spaţiului Schengen sunt: 22 de state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă şi Slovenia) şi trei ţări asociate non-UE (Norvegia, Islanda şi Elveţia). Liechtenstein ar trebui să devină în curând a patra ţară asociată.

În prezent, libera circulaţie este garantată în cadrul unui teritoriu care posedă 42,673 km de coastă şi 7,721 km de frontiere terestre, în interiorul căruia trăiesc în jur de 400 de milioane de persoane.