Care sunt prevederile OUG pe legile justiţiei adoptate de Guvern. Toader, despre noutăţile introduse: Ministrul poate sesiza Inspecţia Judiciară | TEXTUL ordonanţei

"Se măreşte vechimea pentru cei în magistratură, pentru cei care vor dovedi funcţia de procuror general ÎCCJ, prim-adjunctul, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care va fi durata de vechime minimă de 15 ani. Deci de la 8 ani la 15 ani", a declarat Tudorel Toader.

Ministrul a spus că prin OUG se stabilesc şi paşii de urmat referitor la numirea procurorilor de rand înalt. Astfel, sunt introduse în lege interviuri transmise în direct pentru procurorii-şefi, care vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine.

"La nivelul Ministerului Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui candidaturile la nivel de rang înalt, Comisia a spus să dăm dovadă de mai multă transparenţă. Am preluat de la CSM respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale şi vor fi transmise în direct, vor fi arhivate şi vor putea fi văzute de oricine e interesat", a precizat Toader.

Schimbări sunt şi în ceea ce priveşte detaşările procurorilor. Procurorul general nu va mai decide detaşările de la parchete, ci Secţia pentru Procurori a CSM.

"Astăzi când vorbim, detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, se realizează de către Secţia de procurori, când e vorba de parchete de pe lângă Curtea de Apel, de la judecătorii. Detaşarea, delagarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori şi judecători, ca să decidă Secţia procurori CSM în privinţa carierei procurorilor, iar secţia judecători a CSM să decidă la CSM", a completat Toader.

La DIICOT şi DNA, creşte vârsta la 10 ani de experienţă în profesie, pentru a accede în funcţia de procuror la aceste structuri. "Am eliminat posibiltatea revocării procurorului din structura DNA, DIICOT de către procurorul şef în prezenta avertismentului, cea mai mică sancţiune. Viitorii procurori care vor funcţiona la Secţia de investigare a infracţiunilor în justiţie vor beneficia de procurori detaşaţi în condiţiile legii", a spus Toader.

O altă prevedere a OUG este cea potrivit căreia ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară.

"Comisia de la Veneţia a reţinut faptul că cei doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM nu au drept de vot în plenul CSM. Şi ne scrie Comisia de la Veneţia cât de important e ca aceştia să aibă drept de vot. Înţeleg acum că dezinformarea e cauza. Constituţia spune că reprezentanţii societăţii civile participă la plenul CSM, cu drept de vot. E adevărat că în lege nu scria explicit că au drept de vot, dar cei doi reprezentanţi ai CSM întotdeauna au participat la plen şi au avut drept de vot. Dar ca să fie limpede reprezentanţii societăţii civile participă cu drept de vot la lucrările plenului CSM, astfel cum scrie în Constituţie. Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a se stabili dacă sunt săvârşirite abateri disciplinare de procurori. Numai de procurori, subliniez. Prin raportare la 132 din Constituţie care spune că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Autoritatea ar fi pur declarativă, dacă nu ai avea şi un instrument juridic", a precizat ministrul Justiţiei.

O altă modificare se referă la revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. "Faptul că membrii CSM pot fi revocaţi din funcţie, dacă citez „pierd încrederea celor care i-au ales”. Ori încrederea e factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat şi atunci acelaşi lucru în care eu am încredere, altul să nu aibă încredere. Această abordare subiectivă nu trebuie să se reflecte în statutul unui membru al CSM. E recomandarea Comisiei de la Veneţia. Am eliminat-o şi am preluat elemente procedurale primite de la reprezentanţi ai CSM", a completat Toader.

Ordonanţa de urgenţă prevede şi o serie de modificări în ceea ce pruveşte amânarea pensionării anticipate a magistraţilor. Dacă varianta iniţială a OUG prevedea amânarea pensionărilor anticipate până pe 31 decembrie 2022, cea adoptată de Guvern luni prevede amânarea doar până la finele anului 2019. "Pentru a ţine echilibrul între dorinţa unora de a se pensiona la 20 de ani în profesia de magistrat, de a răspunde preocupărilor Comisiei de la Venetia, s-a adoptat soluţia amânării până la finele lui 2019, timp în care se va vedea cum se aşează sistemul", a declarat ministrul.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, ordonanţa de urgenţă care aduce modificări Legilor Justiţiei.

Redăm integral textul OUG:

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

Art. I- Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 44, după alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (3 1) cu următorul cuprins:
“ (3 1) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

2. Alineatul (4) al articolului 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ (4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) - (3 1).

3. Alineatul (1) al articolului 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organiză şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.

4. La articolul 54, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (1 1), cu următorul cuprins:

“(1 1) În vederea formulărilor propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute de alin. (1), ministrul justiţiei organizează o pocedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au pus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului”.

Art. II - Legea nr.242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, se modifică cum urmează:

1. Art. I pct. 96 în ceea ce priveşte alineatul (7) al articolului 57 din Legea nr. 303/2004 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestor, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1) - (6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegaţia procurorilor la Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori”.

Art. III - Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2015, cu modificări şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 79 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ (3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop”.

2. Alineatul (9) al articolului 79 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ (9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2004”

3. Alineatul (2) al articolului 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:

" (2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

4. Alineatul (8) al articoluli 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul conform al secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea nr. 303/2004”.

5. La articolul 88², după alienatul (4) se introduce un nou aliniat, alin. (5) cu următorul cuprins:
“ (5) Pe durata funcţionării în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie , procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii”.

6. La articolul 885, alineatul (5), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei compusă potrivit art.88 3 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef-secţie”.

Art. IV - Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ (3) Reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

2. La articolul 40 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ c) avizează propunerea ministrului Justiţiei de numire şi revocare a procurorilor şefi de secţii ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.

3. La articolul 44, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alin. (3 1), cu următorul cuprins:
“(3 1) Ministrul Justiţiei poate sesiza Inspecţia Judiciară pentru a stabili dacă indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare săvârşite de către procurori. Cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecţia Judiciară, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător”.

4. La articolul 55 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ c) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară, ca persoana în cauză nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod corespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, atribuţiile prevăzute de lege”.

5. Alineatul (3) al articoluli 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“ (3) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din funcţie a unui membru al Consiliului se desfăşoară după cum urmează:
a) Solicitarea de revocare poate fi iniţiată de cel puţin ⅔ din numărul adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior a Magistraturii a cărui revocare se solicită;
b) sesizarea trebuie să cuprindă indicarea corectă a atribuţiei prevăzută de lege pe care persoana în cauză nu şi-a îndeplinit-o sau şi-a îndeplinit-o în mod necorespunzător, în mod grav, repetat şi nejustificat, precum şi a motivelor din care rezultă această situaţie. Sesizarea este inadmisibilă atunci când vizează modul în care membrul ales şi-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;
c) Solicitarea de revocare se transmite Secţiei corespunzătoare al Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificărilor necesare de către Inspecţia Judiciară. Verificările trebuie efectuate în termen de cel mult 90 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificărilor dacă există motive întemeiate care justifică această măsură, dispoziţiile art. 46 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător;
d) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se transmite Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care îl va comunica judecătorului sau procurorului vizat. Împotriva raportului, judecătorul sau procurorul poate formula obiecţii în termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunică adunărilor generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le le reprezintă membrul Consiliului Superior a Magistraturii a cărei revocare se solicită;
e) în vederea dezbaterii raportului, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoacă toate adunările generale de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi o oră pentru desfăşurarea acestora;
f) persoana vizată de revocare se poate adresa judecătorilor sau procurorilor în vederea susţinerii propriului punct de vedere, în orice mod, până la data adunărilor generale;
g) dacă ⅔ din numărul voturilor valabile exprimate de judecătorii sau procurorii întruniţi în adunările generale ale instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedură sunt în sensul menţinerii solicitării de revocare, Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotărârile adunărilor generale
h) adunările generale prevăzute de prezentul alineat sunt legal construite în prezenţa a cel puţin ⅔ din numărul total al judecătorilor sau procurorilor”.

6. Alineatele (4) şi (5) ale articolului 55 se abrogă.

7. Alineatul (9) al articolului 55 se modifică şi va avea următorul cuprins
“(9) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul revocării membrilor aleşi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

8. Articolul 55 1 se abrogă.

Art. V Se amână intrarea în vigoare până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art. I pct. 97 şi art. I pct. 98 în ceea ce priveşte alin. (1 1) şi (1 2) ale art. 58 din Legea nr.303/2004, din legea nr.242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004, statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

Art. VI Se amână intrarea în vigoare până la data de 31 decembrie 2019, a art. I pct. 142 în ceea ce priveşte alin. (3) al arst. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

Art. VII (1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurile formate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 3 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.

Art VII - Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criinalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Art. IX- (1) Prevederile prezentei ordonanţe d eurgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 şi a Legii nr. 317/2004, intră în vigoare la data publicării ordonanţei de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prevederile prezenţei ordonanţe de urgenţă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 intră în vigoare la aceeaşi dată cu Legea 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi a procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

Citeşte şi: Augustin Lazăr critică OUG pe legile justiţiei: Proiectele normative făcute în grabă sunt de natură să afecteze dosarele în curs

Citeşte şi: Şerban Nicolae: Viorica Dăncilă mi-a spus că este destul de intrigată de forma Ordonanţei privind legile justiţiei/ Ţuţuianu: Nu cred că e în regulă. Trebuia discutată în partid

Citeşte şi: Ordonanţa pe legile justiţiei, ADOPTATĂ | Dăncilă: Soluţia, discutată cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia şi Timmermans | VIDEO