Cazanciuc, despre Marko: E chestiune de timp până când cineva din spaţiul UE poate fi adus în România

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, marţi, la Bruxelles, întrebat despre aducerea deputatului Marko Attila din Ungaria, că este doar ”o chestiune de timp până când cineva aflat în spaţiul UE să poată fi adus în România printr-o procedură judiciară”.

Urmărește
190 afișări
Imaginea articolului Cazanciuc, despre Marko: E chestiune de timp până când cineva din spaţiul UE poate fi adus în România

Cazanciuc, despre Marko: E chestiune de timp până când cineva din spaţiul UE poate fi adus în România (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Întrebat ce se întâmplă cu deputatul Marko Attila, Robert Cazanciuc a declarat, marţi, la Bruxelles, că în momentul de faţă există solicitări ale DNA care trebuie să primească un răspuns.

Întrebat dacă nu poate fi sesizată Comisia Europeană în cazul în care Ungaria nu aplică legislaţia europeană privind mandatul european, Cazanciuc a precizat că "fiecare state membru este obligat să respecte procedura europeană".

"Nu cred că vreun stat membru al UE îşi va permite să nu respecte această procedură", a spus ministrul Justiţiei, evitând să dea un răspuns concret.

La insistenţele jurnaliştilor care au întrebat dacă se fac demersuri pentru aducerea în România a lui Marko Attila şi dacă oricine poate fugi în altă ţară ca să scape, Robert Cazanciuc a afirmat: "Cu siguranţă nu poate scăpa nimeni şi sunt destul de multe cazuri de persoane, care au fugit în afara spaţiului UE, care au fost mai devreme sau mai târziu aduse în România pentru a executa o anumită pedeapsă. Cu siguranţă prezenţa cuiva în spaţiul UE nu e decât chestie de timp până poate fi adus în România printr-o procedură judiciară".

Eugen Iordăchescu, avocatul lui Marko Attila, a declarat, marţi, că, din câte ştie el, deputatul şi-a stabilit domiciliul în Ungaria şi că refuzul lui Marko de a se întoarce în România este "un fel de a refuza o jurisdicţie pe care nu o consideră ca fiind echidistantă".

"Din câte ştiu eu, domnul Marko Attlia în acest moment se află în Ungaria. Nu ştiu dacă domnia sa se va întoarce sau nu se va întoarce. Am spus-o în mai multe rânduri: este opţiunea fiecărui cetăţean al UE să îşi stabilească domicliul, reşedinţa, acolo unde crede el că o duce mai bine. În acest moment, domnul Marko Attila a apreciat că nu poate să rămână în ţară şi, ca atare, şi-a stabilit domiciliul, din câte stiu eu, în Ungaria”, a afirmat avocatul Eugen Iordăchescu.

El a mai spus că refuzul lui Marko Attila de a se întoarce în ţară este "un fel de a refuza o jurisdicţie pe care nu o consideră ca fiind echidistantă".

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a primit, marţi, demisia în original a deputatului Marko Attila, pentru care DNA cerea arestarea preventivă, iar plenul Camerei urmează să se întrunească miercuri, pentru a lua act de demisie.

Marko Attila a demisionat din funcţia de deputat în 1 aprilie.

”Azi am demisionat din funcţia de deputat. A fost cea mai grea decizie a vieţii mele să mă retrag de bunăvoie şi nevinovat din munca pentru care mi-am dedicat întreaga viaţă”, scria Marko Attila pe pagina sa de Facebook.

Înaintea vacanţei de Paşte, Marko Attila şi-a trimis demisia prin fax la Camera Deputaţilor, însă documentul nu a fost supus la vot în plenul Camerei. Deputaţii au amânat de două ori votul: o dată invocând faptul că aşteaptă documentul original, iar a doua oară când nu a fost cvorum.

Săptămâna trecută, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat cererea privind încuviinţarea arestării preventive a deputatului UDMR, aceasta fiind a doua astfel de cerere în cazul său, prima solicitare fiind aprobată în 3 decembrie 2014.

Marko Attila a fost trimis în judecată de DNA în 9 aprilie, alături de fostul şef al ANI Horia Georgescu şi de deputatul Theodor Nicolescu, toţi trei fiind acuzaţi că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

Deputatul UDMR Marko Attila a plecat în Ungaria în decembrie 2014, după ce colegii săi au votat în favoarea arestării preventive în dosarul ANRP. Deşi nu a mai revenit în ţară, Marko Attila a beneficiat de toate drepturile de parlamentar, respectiv de indemnizaţiile de deputat, de bani de cazare în Bucureşti şi de banii pentru funcţionarea biroului său parlamentar.

Procurorii au suspiciuni că, în 2008, Marko Attila Gabor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a emis în cazul a trei dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75 de milioane de euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire.

Deputatul Marko Attila nu mai beneficiază de imunitatea parlamentară începând din 3 decembrie 2014, atunci când colegii săi au încuviinţat arestarea sa preventivă, în dosarul de corupţie al fostului procuror şef al DIICOT Alina Bica privind despăgubirile de la ANRP pentru un teren supraevaluat.

Între timp, dosarul a fost trimis în judecată, însă procurorii au fost nevoiţi să disjungă cazul lui Marko Attila de cel al Alinei Bica, pentru că el nu s-a aflat în ţară şi nu a putut fi audiat.

În noiembrie 2014, deputatul UDMR Marko Attila a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un alt dosar privind restituirea unor imobile.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici