CC a respins sesizările PNL privind votul în cazul Şova şi desfiinţarea Inspecţiei Muncii

Cele două sesizări au fost discutate, miercuri, de CC şi respinse ca inadmisibile.

Curtea Constituţională a cerut, în 15 iunie, un punct de vedere Biroului Permanent al Senatului la sesizarea făcută de 36 de senatori, referitor la neconstituţionalitatea hotărârii din 2 iunie, privind respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, în dosarul "Turceni - Rovinari".

"Am trimis o scrisoare Curţii Constituţionale, care ne-a solicitat un punct de vedere în legătură cu sesizarea unor membri ai Senatului vizavi de votul pentru respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova. A fost însuşit acest punct de vedere. Punctul de vedere spune foarte clar că a fost corect din punct de vedere procedural şi că ne-am înscris în opinia Senatului în lucrurile pe care le-a solicitat Curtea Constituţională în decizia cu privire la o altă hotărâre declarată neconstituţională în aceeaşi situaţie", declara atunci vicepreşedintele social-democrat al Senatului, Cristian Dumitrescu.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PNL Cătălin Boboc, anunţa în 8 iunie că a fost depusă o nouă contestaţie în cazul votului pentru Dan Şova.

"Şova ar trebui, ca orice cetăţean simplu, să meargă în faţa unei instanţe, iar aceasta să se pronunţe asupra cererilor Parchetului", spunea Boboc.

În 25 martie, Senatul a constatat că cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a senatorului Dan Şova, care a primit 79 de voturi "pentru" şi 67 "împotrivă", nu întruneşte condiţiile legale.

PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituţională, arătând că "Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză".

Liberalii precizau în sesizare că Hotărârea Senatului nr. 32 din 25 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial din 22 aprilie, prin care Senatul constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de articolul 24 alineatul 4 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi de articolul 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Dan Şova, este neconstituţională.

În 6 mai, Curtea Constituţională a admis sesizarea PNL şi a stabilit, cu majoritate de voturi, că Hotărârea Senatului din 25 martie în cazul lui Dan Şova este neconstituţională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziţii legale şi regulamentare, care contraveneau prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituţie.

După hotărârea Curţii Constituţionale, conducerea Senatului a decis reluarea votului în plen.

În 2 iunie, Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova, fiind înregistrate 66 de voturi "pentru" şi 72 "împotrivă".

Senatorul Dan Şova, autosuspendat din PSD din cauza verificărilor procurorilor anticorupţie, este urmărit penal în dosarul privind acte asimilate corupţiei săvârşite la companiile energetice Turceni şi Rovinari, în legătură cu încheierea unor contracte de asistenţă juridică.

Şova, cercetat sub control judiciar, este acuzat de fals în înscrisuri, evaziune şi spălare de bani, precum şi complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma "Şova şi Asociaţii" a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexele Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi premierul Victor Ponta, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.

DNA a cerut Camerei Deputaţilor să avizeze urmărirea penală pe numele premierului şi pentru conflict de interese, însă solicitarea a fost respinsă de către deputaţi, în 8 iunie.

PNL a mai sesizat la CC desfiinţarea Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, prevăzute în Legea de aprobare a OUG 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, adoptată în 26 mai de Senat.

"Prin această ordonanţă de urgenţă, Guvernul desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, iar în locul acestora va fi formată, prin comasare, o structură unică, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, în subordinea Ministerului Muncii. Toate acestea fără a exista un aviz al Curţii de Conturi, ca garanţie tehnică în luarea deciziilor politice. Desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice", au precizat semnatarii sesizării.

În sesizare, semnată de 78 de deputaţi liberali, se arată că dispoziţiile articolului 5 din OUG 86/2014 încalcă alineatele 1, 4 şi 6 ale articolului 115 din Constituţie, potrivit cărora delegarea legislativă către Guvern este permisă doar în domenii care nu constituie obiectul legilor organice, iar ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate "numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, neputând afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie".

Deputaţii PNL consideră că Guvernul nu a respectat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, în condiţiile în care alineatul 4 al articolului 1 din Constituţie prevede că "statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale". Mai mult, potrivit deputaţilor PNL, a fost încălcat şi alineatul 2 al articolului 117 din Constituţie, care prevede că "Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă".

"Aşadar, în cazul OUG 86/2014, Guvernul şi-a depăşit limitele delegării prevăzute de Constituţie, fiind vorba de o imixtiune nepermisă în competenţa legislativă a Parlamentului", se mai arată în sesizare.

Senatul a adoptat OUG 86/2014 în 26 mai, după ce Camera Deputaţilor a adoptat-o tacit în 18 februarie. Atunci, deputaţii liberali au iniţiat o moţiune simplă pe acestă temă la adresa ministrului muncii Rovana Plumb, intitulată "PSD guvernează la negru, totul pentru PSD, nimic pentru cetăţeni", care a fost respinsă.